România se află în proces de reformare a companiilor de stat, focusul fiind pe reducerea numărului de sinecuri, a posturilor din consiliile de administrație și a salariilor excesive, pentru a îmbunătăți performanța economică a acestor entități. Concret, reformele sunt în aplicație după aproape patru luni de la învestire, iar evoluția se bazează pe implementarea unor măsuri structurale și legislative.

Legislație modificată pentru guvernanța companiilor de stat în 2025

Legea guvernanței corporative a fost actualizată în 2025, în conformitate cu prevederile OECD, în special prin modificarea OUG 109 din 2011. Aceasta oferă instrumente pentru startul procesului de reformă și pentru eliminarea companiilor de stat poluate de practici nepotrivite. Schimbările legislative sunt considerate un avantaj față de situația anterioară, existând o perspectivă de ajustare progresivă a rezultatelor.

Ghiduri pentru ministere și clarificarea rolurilor

Autoritățile lucrează la elaborarea unor ghiduri destinate miniștrilor pentru a le clarifica responsabilitățile legate de companiile de stat. Acestea vizează stabilirea profilului profesional al membrilor consiliilor de administrație, în funcție de specificul fiecărei companii, și definirea așteptărilor și indicatorilor de performanță. Rolul ministerului este de a asigura o selecție precisă și de a fixa așteptări clare pentru fiecare reprezentant.

Indicatoare de performanță și controverse

Până în prezent, indicatorii de performanță utilizați par să fie improprii sau lipsei de relevanță. Exemplele invocate includ prezența zilnică la muncă sau frecvența întâlnirilor consiliilor, indicatori care nu reflectă neapărat eficiența sau rezultatele financiare ale companiilor. Viceprim-ministra semnalează că acești parametri trebuie reevaluati pentru a sprijini o măsurare mai obiectivă a performanței.

Regulamente stricte pentru membrii consiliilor de administrație

Un pas major în reformă a reprezentat interdicția de a avea membri în mai multe consilii simultan. Astfel, persoanele pot face parte din cel mult un consiliu, pentru a evita situațiile în care funcționari ajung să încaseze salarii uriașe de la mai multe firme, deși nu sunt specializați în domeniile respective. În plus, pentru companiile cu consilii de trei membri, ministerele pot desemna un singur reprezentant, iar pentru cele cu cinci membri, cel mult doi.

Reducerea costurilor și reorganizarea managerială

Parte din măsurile pentru redresarea bugetară presupun limitarea cheltuielilor. Aceasta include reducerea numărului de membri și a costurilor de administrare a consiliilor. Actualele rezultate provin, în principal, din reducerea cheltuielilor, însă adevărata recuperare a pierderilor se va vedea după restructurări de durată, care vor include înlocuirea managerilor și directorilor cu profesioniști calificați.

Prioritatea: un consiliu de administrație format din specialiști

Reforma are ca obiectiv principal formarea unor consilii de administrație inteligente, compuse din profesioniști în domeniu. Numirea managerilor și directorilor depinde în mare măsură de această componentă, iar responsabilitatea acestora este de a duce companiile pe drumul performanței economice și financiare.

România își propune să reducă cheltuielile inutile, să limiteze influența politică în companiile de stat și să numească profesioniști în pozițiile decizionale pentru a realiza o gestionare mai eficientă.