România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice excesive, deși vulnerabilitățile legate de deficitele bugetare și de cont curent s-au diminuat recent. Concluziile sunt rezultatul unei evaluări realizate de Comisia Europeană și comunicate în 3 iunie 2026, iar procedura pentru deficitul excesiv a fost suspendată.

Evaluarea macroeconomică și situația fiscală

Potrivit raportului, în prezent, deficitul bugetar și cel de cont curent rămân foarte semnificative, chiar dacă au fost înregistrate reduceri. Comisia Europeană a analizat modul în care România a respectat cadrul bugetar UE pentru anul 2025 și pentru planurile bugetare pentru anul 2026. În această evaluare, s-au considerat și cheltuielile nete, precum și flexibilitatea permisă de clauza derogatorie pentru apărare.

Comisia a evaluat, de asemenea, implementarea etapei esențiale a reformelor și investițiilor care s-au realizat pentru a prelungi perioadele de ajustare bugetară. Această analiză a avut în vedere și măsurile de adaptare a cheltuielilor la circumstanțe speciale.

Recomandări pentru atingerea stabilității financiare

Raportul pentru anul 2026 include o serie de recomandări pentru ca România să atingă un echilibru financiar durabil. În primul rând, țara trebuie să continue respectarea limitelor maxime de creștere a cheltuielilor nete, pentru a evita continuarea déficitului excesiv.

Comisia sugerează consolidarea cheltuielilor pentru apărare și sporirea pregătirii militare, în contextul provocărilor provocate de războiul de la granița estică a Uniunii Europene. Guvernul trebuie să asigure că măsurile pentru a contracara impactul creșterii prețurilor la energie sunt temporare.

În sectorul energetic, este necesară accelerarea introducerii surselor de energie regenerabilă, astfel încât să se stimuleze flexibilitatea și capacitatea rețelei de electricitate. În plus, trebuie crescut nivelul interconexiunilor transfrontaliere și volumul tranzacțiilor transfrontaliere pentru energie electrică.

Reforma sistemului de pensii și consolidarea finanțelor publice

Comisia Europeană cere implementarea integrală a reformei pensiilor generale și speciale pentru a proteja sustenabilitatea finanțelor publice. În plus, se recomandă realizarea unei reforme a salariilor din sectorul public pentru a asigura o mai mare echitate.

Un alt obiectiv este creșterea colectării fiscale, în special prin eliminarea deficitelor de încasare a TVA și a impozitului pe profit. Conducerea guvernamentală trebuie să concentreze eforturile pe consolidarea fiscală și pe îmbunătățirea procedurilor bugetare pentru un control sporit asupra investițiilor publice.

Comisia Europeană îndeamnă la continuarea reformelor și investițiilor din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. În plus, susținerea politicii de coeziune rămâne o prioritate.

Stimularea competitivității și a administrării publice

În planul de dezvoltare economică, România trebuie să stimuleze competitivitatea și să reducă disparitățile teritoriale. Acest lucru se va realiza prin promovarea investițiilor private în cercetare și inovare, precum și prin susținerea unor investiții publice fiabile pe termen lung în cercetare și dezvoltare.

Redresarea administrației publice și digitalizarea serviciilor sunt, de asemenea, priorități. Administrația trebuie să devină mai eficientă, iar procesul decizional trebuie să fie previzibil și de calitate.

Investițiile în infrastructură de mediu și în transport sustenabil reprezintă alte direcții strategice aprobate de Comisia Europeană. În plus, trebuie pus în aplicare un cadru de guvernanță corporativă pentru companiile de stat.

Reforme în domeniul muncii și protecția socială

Pe segmentul muncii, statul trebuie să intensifice participarea grupurilor subreprezentate pe piața forței de muncă, precum și accesibilitatea la locuri de muncă și la educație timpurie. Rezolvarea deficitului de competențe la intrarea pe piața muncii este o altă prioritate.

De asemenea, se recomandă reducerea riscurilor de sărăcie și excluziune socială prin extinderea și eficientizarea protecției sociale, în condițiile menținerii sustenabilității financiare.

În ansamblu, prin aceste măsuri, Guvernul României trebuie să săvârșească pași concreți pentru consolidarea echilibrului fiscal, susținerea investițiilor și creșterea rezilienței economice, în conformitate cu liniile directoare ale Comisiei Europene.