România a început elaborarea unei strategii naționale pentru combaterea sărăciei și incluziune socială, devenind prima țară din Uniunea Europeană care a demarat un astfel de proiect. Anunțul a fost făcut joi de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, care a menționat că procedura a fost deja inițiată atât din punct de vedere administrativ, cât și financiar.

Inițiative și finanțări pentru strategia anti-săracie

Ministerul Muncii a adoptat oficial ordinul pentru demararea elaborării strategiei naționale anti-sărăcie. În aceeași zi, a fost depusă și fișa de proiect în vederea obținerii unei finanțări de circa 3 milioane de euro din Programul de Asistență Tehnică 2021-2027, pentru întregul proces de elaborare.

Ministrul a spus că fondurile alocate acoperă toate ministerele implicate în politicile sociale. El a menționat că în luna iunie va fi lansat un apel pentru definirea unui plan de acțiune pentru perioada 2028-2034, pentru care a fost deja pus la dispoziție o sumă importantă.

Aspecte relevante ale procesului de elaborare

Proiectul vizează colaborarea între toate entitățile din administrația centrală implicate în domeniul social. Pîslaru a remarcat că procesul include evaluarea programelor de asistență socială, analiza nevoilor legate de excluziunea socială și consultări cu partenerii sociali.

De asemenea, a fost înființat un mecanism de monitorizare și un comitet de coordonare, prin ordinul semnat joi. Procesul urmărește să fie coordonat și monitorizat eficient pentru a asigura implementarea coerentă a politicilor sociale.

Contextul situației sociale din România

Pîslaru a reiterat faptul că problema sărăciei în țară este una structurală și persistentă. Conform estimărilor, aproape 19,2% dintre români trăiesc la limita sărăciei, ceea ce indică o participare redusă pe piața muncii, probleme de sănătate și costuri sociale ridicate.

El a subliniat că problema afectează mai ales tinerii, cu o proporție de 19,2% dintre aceștia neavând nicio legătură cu educația formală sau un loc de muncă. Tinerii invizibili, așa cum îi numește, reprezintă un segment dificil de țintit prin politicile publice, fiind o prioritate pentru noile demersuri.

Vulnerabilitate și protecție a copiilor

Ministrul a precizat că în jur de un milion de copii din România trăiesc în condiții de vulnerabilitate și risc de excluziune socială. El a spus că transferurile sociale, deși utile, nu sunt suficiente pentru eliminarea acestor probleme, fiind necesare soluții multidimensionale.

El a subliniat că strategia națională trebuie să pună accent pe activarea forței de muncă și investiția în capitalul uman. Conform strategiei europene, care este o sursă de orientare, ar trebui promote măsuri de integrare timpurie a persoanelor vulnerabile și creșterea accesului la locuri de muncă bine plătite.

Obiective și direcții viitoare

Pîslaru a afirmat că politica trebuie să depășească paradigma actuală, centrată pe șomaj și transferuri financiare, pentru a include activarea timpurie și măsuri aktive de sprijin în domeniul sănătății și educației. El a menționat necesitatea unor intervenții mai ample pentru reducerea sărăciei structurale și impactul acesteia asupra grupurilor vulnerabile.

Acțiunile în curs urmăresc să creeze un cadru strategic clar, unificat și adaptat realităților sociale din România, cu accent pe politicile de activare și reintegrare în piața muncii.