Ministrul de Finanțe a susținut, într-un discurs recent, că tranziția economică prevăzută pentru perioada următoare implică trecerea de la un scenariu de convergență care se estompează către unul de competitivitate și anduranță. Accentul se pune pe corectarea modelului de creștere bazat pe consum și deficit bugetar extern, în contextul unei încetiniri a creșterii și al recesiunii tehnice anticipate pentru a doua parte a anului 2025.

Efectele tranziției și contextul economic

Ministrul a afirmat că recesiunea tehnică din 2025 și un ritm de creștere de 0,6% sunt fenomene normale în procesul de schimbare a paradigmelor economice. Aceste momente sunt considerate o consecință necesară a unei ajustări deliberate. El a subliniat că modelul de creștere anterioară, bazat pe consum și alimentat de deficit fiscal extern, a fost o iluzie a prosperity-ului, care a erodat fundamentele economice ale țării.

Rezultatele măsurilor de austeritate

Guvernul condus de Ilie Bolojan a implementat o serie de măsuri de consolidare fiscală în 2025 și 2026. Eforturile au fost considerate cele mai ambițioase din perioada post-aderare a României la Uniunea Europeană. La finalul anului 2025, deficitul bugetar se apropie de 7,7% din PIB, fiind susținut de 8,4%. Această ajustare reprezintă o reducere de circa 1,6 puncte procentuale comparativ cu 2024.

Reducerea cheltuielilor de personal a fost de 0,6% din PIB, în timp ce investițiile publice au fost menținute. Ministrul a afirmat că nu s-au sacrificat resurse pentru prezent, ci s-a urmărit protejarea viitorului economic. Până la sfârșitul anului în curs, există un obiectiv de reducere a deficitului la aproximativ 6,2% din PIB, cu o traiectorie medie sub 3% pe termen lung.

Pachetul de relansare economică

Un element important al strategiilor de redresare este lansarea unui pachet dedicat attractiei de investiții strategice. Acesta permite utilizarea unor fonduri de peste 200 de milioane de euro, combinate cu granturi, credite fiscale, garanții de stat și participații la capital acolo unde este oportun.

Instrumentul a fost creat pentru a suplini lipsa unor astfel de facilități, considerate o oportunitate pierdută în trecut. Pachetul, cu o scală totală de aproximativ 5 miliarde de euro până în 2032, vizează șapte sectoare prioritare, printre care materiile prime critice, noile tehnologii, apărarea, cercetarea și dezvoltarea.

În concluzie, guvernul estimează că această abordare va aduce beneficii semnificative pentru consolidarea fundamentelor economice ale României și pentru atragerea de investiții strategice, menținând în același timp obiectivele fiscale stabilite.