**România intră în recesiune tehnică, avertizează economiștii, iar efectele negative ale lipsei bugetului sunt evidente**

Rezultatele economice din ultimele trei trimestre indică debutul unui ciclu de recesiune tehnică pentru România, conform analiștilor. În același timp, lipsa unui buget aprobat ar putea genera pierderi de 3 miliarde de euro, afectând semnificativ economia națională.

Indicatori economici și avertismente de recesiune

Datele economice confirmă o scădere a consumului pe o perioadă de cinci luni consecutive. Hubert Thuma, economist, susține că această tendință indică o recesiune tehnică, urmând ca rezultatele oficiale pentru ultimele trimestre să fie anunțate pe 13 februarie.

El avertizează posibilitatea ca această scădere să continue și în al patrulea trimestru, ceea ce va confirma oficial depășirea pragului de recesiune tehnică pentru România.

**Declarații privind deciziile politice și dezechilibrele economice**

Hubert Thuma afirmă că recesiunea nu a apărut peste noapte, ci este rezultatul unor decizii și dezechilibre economice din ultimii ani. El subliniază că economia slabă s-a bazat prea mult pe consum, nu pe investiții sau producție, ceea ce a dus la vulnerabilități majore.

Potrivit lui, pentru a ieși din această situație, este necesară o orientare către investiții și crearea de locuri de muncă. În opinia sa, o economie sănătoasă trebuie să se bazeze pe producție pentru a asigura venituri stabile pentru bugetele locale și naționale.

Impactul lipsei bugetului și pierderile economice de până la 3 miliarde de euro

Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, avertizează că absența unui buget consolidat a dus la pierderi de cel puțin 3 miliarde de euro pentru România.

El explică că aceste pierderi provin din diferențialul de curs valutar și de dobânzi, cauzat de lipsa unui cadru fiscal clar și predictibil pentru investitori. În plus, abrogarea interdicției de externalizare a veniturilor multinaționale contribuie la această pierdere.

Câciu menționează că la nivelul anului trecut, neavând un buget funcțional, România a pierdut oportunitatea de a accesa împrumuturi externe mai ieftine, care sunt de regulă disponibile în ianuarie.

**Riscuri și sancțiuni în contextul fondurilor europene**

Fostul ministru semnalează că există discuții despre posibile sancțiuni legate de fondurile europene, însă nu au fost deschise oficial regulamentele specifice.

El explică că, având în vedere structura deficitului, este improbabil ca România să fie supusă sancțiunilor. Majoritatea cheltuielilor se referă la investiții cu vârf doar pe doi ani, plus cheltuieli ridicate cu dobânzile din cauza refuzului BCE de intervenție.

Câciu critică nivelul de superficialitate în discursul public și acuză deteriorarea percepției asupra economiei românești, avertizând că anumite declarații și teme politice distrag atenția de la realitatea financiară.

**Efectele deciziilor politice și reducerea dobânzilor**

Referitor la declarațiile politice privind instabilitatea și eficiența liderilor locali, Adrian Câciu contrazice aceste informații, menționând că dobânzile au scăzut cu 12%, de la 7,5% la 6,6%, într-un context de zgomot mediatic.

El avertizează că anularea percepțiilor false asupra evoluției economice poate ajuta la reducerea frustrării generale.

**Perspectiva economiștilor despre evoluția economică**

Hubert Thuma adaugă că, pentru prima dată după mulți ani, rezultatele oficiale vor confirma dacă România se află în recesiune tehnică.

El remarcă că recesiunea poate persista dacă nu se vor impune măsuri concrete, mai ales în ceea ce privește reducerile de cheltuieli și stimularea investițiilor, esențiale pentru redresare.

În opinia sa, dezvoltarea unei economii sănătoase nu trebuie bazată exclusiv pe consum, ci pe creșterea producției și investițiilor.

În concluzie, specialiștii subliniază importanța adoptării unei politici fiscale și fiscale stabile și a reformelor structurale pentru a evita agravarea crizei economice.