Transferurile de bani între rude nu sunt interzise în România, însă în anul 2026 autoritățile și băncile acordă o atenție sporită provenienței fondurilor, mai ales în cazul sumelor mari, repetate sau cu explicații neclare. Acestea pot atrage verificări și solicitări suplimentare de documente justificative.

Legislația privind donațiile și transferurile de bani

Legea nr. 287/2009, Codul civil, reglementează donațiile în România, precizând că acestea se încheie prin înscris autentic, adică la notar, sub sancțiunea nulității. Excepțiile sunt pentru daruri manuale, donații indirecte sau deghizate. Pentru transferurile de bani între rude, recomandarea este de a avea o explicație clară, în special pentru sumele mari, și, dacă este posibil, un act notarial sau alt document scris.

Impozitarea sumelor primite de la rude

Sumelor primite ca donație de la rude nu li se aplică automat impozitul pe venit sau taxe din activități independente. Problema pot apărea dacă transferurile sunt frecvente, în sumă mare sau nu pot fi justificate, fiind interpretate ca posibile venituri nedeclarate. Legea nr. 227/2015, Codul fiscal, stabilește categorii de venituri impozabile și neimpozabile. ANAF verifică diferențele mari între veniturile declarate și fondurile folosite.

Motivul verificărilor și semnele de suspiciune

Verificările nu pornesc pentru transferurile obișnuite între rude sau pentru sumele mici. Atenția se concentrează pe transferurile frecvente, mari sau fără explicație clară, precum și pe banii primiți de la persoane fără venituri cunoscute. De asemenea, pot fi suspecte transferurile care par să ascundă plata unor servicii sau alte activități.

Băncile au obligații de monitorizare conform Legii nr. 129/2019, fiind responsabile pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. În anumite situații, pot solicita explicații despre proveniența fondurilor sau pot raporta tranzacții suspecte.

Recomandări privind documentația pentru transferuri

Este recomandat ca persoanele să păstreze extrasul de cont, mesajele, contractele sau orice documente ce explică motivul transferului. De asemenea, pot fi utile actele notariale, documentele de vânzare ale bunurilor sau orice dovadă de proveniență legală a banilor, precum economii, salarii, pensii sau moșteniri.

Transferurile obișnuite și cele cu risc

Transferurile regulate între părinți și copii sau între frați, ca susținere familială, nu reprezintă probleme dacă sunt bine justificate și transparente. Problema apare în cazul sumei mari, a transferurilor repetate fără explicație sau a banilor primiți de persoane fără venituri cunoscute. În aceste cazuri, autoritățile pot solicita justificări suplimentare și pot verifica sursa fondurilor.

Aspectele monitorizării bancare în 2026

Băncile sunt obligate să monitorizeze tranzacțiile pentru a preveni spălarea banilor și finanțarea terorismului. În situații de sume mari sau neobișnuite, acestea pot cere documente justificative și pot raporta tranzacții suspecte autorităților.

În concluzie, transferurile între rude sunt considerate normale și legale, însă în 2026, accentul se pune pe trasabilitatea și justificarea provenienței fondurilor. Păstrarea documentelor și claritatea explicațiilor devin esențiale pentru evitarea problemelor fiscale.