Oana Gheorghiu, viceprim-ministru al României, a transmis joi seară un mesaj către toți parlamentarii în contextul moțiunii de cenzură ce urmează să fie votată marți. În comunicare, ea a subliniat impactul deciziei și a prezentat un document oficial, în încercarea de a oferi clarificări cu privire la acuzația de fraudă legată de vânzarea părților din companii de stat.

Mesajul Oanei Gheorghiu către parlamentari

Gheorghiu a transmis un email însoțit de un raport oficial, solicitând parlamentarilor să îl analizeze și să ia decizia în cunoștință de cauză. Ea a atribuit acuzația privind intenția de vânzare frauduloasă a averii statului unei false interpretări, invitând la verificarea documentului publicat pe site-ul guvernamental.

Avertizând parlamentarii, Gheorghiu le-a cerut să aleagă între un viitor în care instituțiile funcționează și adevărul bazat pe fapte sau unul în care se repetă modelul anilor ’90, când sloganuri și manipulări au permis devalizarea statului. Ea a evidențiat că decizia lor va avea consecințe pentru întreaga societate și a îndemnat la vot conștient, în interesul poporului român.

Justificarea demersului și poziția față de moțiune

Vicepremierul a explicat că a transmis raportul privind posibilitatea listării unor companii de stat, document care a fost prezentat în ședința de guvern din 16 aprilie și publicat pe site-ul oficial. Ea a afirmat că scopul său a fost ca parlamentarii să dispună de toate informațiile corecte, pentru a evita deciziile bazate pe manipulare sau informații false.

Gheorghiu a reafirmat că acuzațiile de vânzare frauduloasă sunt nefondate și că intenția reală a guvernului este să plaseze acțiunile unor companii de stat către fonduri de investiții străine, nu să le vândă în mod tradițional la bursă. Aceasta, în opinia ei, pentru a proteja interesele cetățenilor și statului.

Critici din opoziție și explicații

Petrișor Peiu, lider de la AUR, a contestat afirmațiile vicepremierului. El a declarat că guvernul Bolojan se dovedește a fi un paravan susținut de un mare aparat de propagandă, acuzându-l de planificarea unei fraude majore. Potrivit lui Peiu, guvernul intenționează să vândă părți din Hidroelectrica și Romgaz la prețuri mai mici decât valoarea lor de piață.

Peiu a calificat această operațiune drept cea mai mare fraudă postbelică din Europa, susținând că procedura de plasare accelerată privată (ABB) este netransparentă și favorizează fondurile internaționale, în detrimentul statului și cetățenilor români. El a afirmat că aceste pachete de acțiuni ar fi fost, de fapt, negociate direct și discret cu fonduri de investiții străine, la prețuri cu discount, excluzând astfel participarea cetățenilor români.

În cifre, el a precizat că valoarea celor 10% din acțiunile Hidroelectrica se ridică la 7,18 miliarde de lei, în timp ce pentru 7% din Romgaz este estimată la 3,36 miliarde de lei. În schimb, Gheorghiu declarase intenția de a obține maxim 6,2 miliarde, respectiv 3,1 miliarde de lei, ceea ce, spun criticii, indică o prejudiciere a statului cu aproape 1,2 miliarde de lei.

Peiu a accentuat că intenția guvernului este clară: de a selecta fonduri internaționale pentru cumpărare în mod discret, ceea ce duce la o vânzare cu discount, fără transparență și fără participarea cetățenilor.

Reacție politică și critici din partea PSD

Deputatul PSD, Adrian Câciu, a reacționat la afirmațiile Oanei Gheorghiu, criticând dur demersul acesteia. El a afirmat că majoritatea românilor nu o cunosc pe Gheorghiu, dar că majoritatea nu împărtășesc opiniile sale. Câciu a calificat acțiunea ca fiind motivată de interese de miliarde de euro ale unor grupuri de putere și a spus că nu susține astfel de practici.

El a încheiat mesajul cu o formulare directă, adresată Oanei Gheorghiu, sugerând că a venit momentul “să plece” și să lase loc altora, făcând referire la un posibil sprijin pentru o altă persoană, Ilie.

Finalul enumărărilor politice și poziției divergenței face referire la opoziție, în timp ce oficialii și liderii politici atât din partea guvernamentală, cât și din opoziție, continuă să-și susțină punctele de vedere referitoare la modul de gestionare a vânzării părților din companiile de stat.