Motivul pentru amânarea verdictului

„Proiectul de lege adoptat și supus controlului de constituționalitate are o importanță deosebită, având un impact social semnificativ, public major, precum și potențial impact financiar”, a afirmat fostul ministru referitor la amânarea repetată a deciziei de către Curtea Constituțională.

Acesta a evidențiat faptul că CCR a stabilit un termen pentru aprofundarea analizei, deși în trecut solicitările similare ale unor judecători nu au fost aprobate. „Aceasta indică un alt aspect, deoarece în precedent, cei trei judecători care au cerut prelungirea termenului pentru documentare nu au primit aprobare, deși legea 47/92 prevede clar acest lucru. Observăm că, de această dată, s-a acceptat prelungirea, fapt susținut și de o expertiză de la Înalta Curte, care critică neconstituționalitatea, fiind acordat un termen suplimentar pentru analiza aprofundată. În acest fel, s-a respectat prevederea legală anterior ignorată”, a explicat Tudorel Toader.

Fostul ministru a atras atenția asupra tensiunilor create de această lege: „S-a generat o mare opoziție în jurul acesteia, s-au ridicat multe așteptări, politicienii au făcut promisiuni, afirmând că în 30 de zile vor desființa și reorganiza totul, ceea ce nu este posibil. Aceste promisiuni electorale sunt încărcate de presiune și încearcă să fie onorate față de electorat”.

Tudorel Toader a menționat că amânarea se datorează unui cumul de factori, dar a adăugat: „Sperăm ca pe 11 februarie să fie anunțată o hotărâre. De această dată, nu s-a mai menționat absența a patru judecători. Din contră, judecătorii au fost prezenți, deci nu au refuzat sau nu au lipsit în fața deliberărilor.”

Expertiza depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție

Despre expertiza depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție, fostul ministru a afirmat: „Orice act normativ nu poate fi adoptat fără un studiu de impact”, subliniind că această analiză nu este decisivă sau definitivă.

Joi, Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis către CCR o expertiză destinată să ilustreze efectele reformei sistemului de pensii pentru magistrati. Conform studiului, pensia de serviciu ar urma să fie diminuată cu 36% pentru judecători și procurori, cu 35% pentru magistrații de la tribunale, cu 33% pentru cei de la curțile de apel și cu 51% în cazul judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Judecătorii s-au reunit vineri, începând cu ora 10:00, pentru a decide asupra reexaminării pensiilor magistraților. Cu toate acestea, CCR a decis să amâne din nou pronunțarea verdictului până la data de 11 februarie 2026.