Crize economice comparabile, soluții diferite. România se află în fața celui mai mare deficit bugetar raportat la PIB și a celei mai ridicate inflații din Europa. Ungaria are, de asemenea, un deficit alarmant și o datorie publică extrem de mare, iar Polonia înregistrează cea mai rapidă creștere a datoriei publice în ultimul an. Care sunt însă elementele comune ale Ungariei și Poloniei, și ce o diferențiază de România? Dacă Guvernul Bolojan a ales abordarea cea mai simplă, de a transfera povara crizei economice și a deficitului record asupra populației (inclusiv categoriilor vulnerabile), Ungaria și Polonia sunt mult mai atenționate la nevoile cetățenilor lor, ceea ce face ca povara fiscală să fie mai moderată.

• Guvernele de la Budapesta și Varșovia oferă excepții de taxe și creșteri ale salariilor și pensiilor sau diverse stimulente pentru familii.
• Mai mult, Varșovia a majorat taxele pe proprietate, dar la niveluri decente și a crescut taxele impuse băncilor cu 30% – fără a provoca probleme serioase în România.
• Ungaria și-a aprobat bugetul pentru 2026 încă din iunie 2025, în care sunt incluse reduceri considerabile de taxe pentru familii, o măsură esențială a guvernului condus de Viktor Orban. În timp ce România nu are încă un buget aprobat în ianuarie 2026.

Deși au un deficit record, în mod similar cu România, Guvernul Orban a redus impozitele, spre deosebire de Guvernul Bolojan

2026 reprezintă un an electoral important pentru premierul Viktor Orban, care urmărește obținerea unui nou mandat. Documentul aprobat vara trecută include reduceri importante de taxe pentru familii, un segment-cheie pentru partidul de guvernământ Fidesz, transmite Reuters.

Bugetul pentru 2026 al țării vecine continuă politica de reducere a impozitelor și oferă diverse beneficii familiale. Guvernul maghiar a inclus în plan și reforma fiscală locală, gestionarea deficitului bugetar și atragerea fondurilor europene fiind priorități esențiale. Elementele principale ale bugetului maghiar sunt:

• Sprijin pentru familii (de exemplu, rambursări de impozit pe venit)
• Stimularea creării de locuri de muncă și menținerea creșterii economice prin reduceri fiscale.

Deși Ungaria, la fel ca și România, gestionează o datorie publică uriașă și un deficit record la sfârșitul anului 2025 de 5.739 miliarde de forinți (Detalii AICI), strategia fiscală a guvernului Orban este complet opusă celei a Guvernului Bolojan.

Astfel, guvernul maghiar nu s-a bazat pe creșteri masive ale TVA și taxelor, ci pe reduceri fiscale, investiții esențiale și dezvoltare economică. Este cel mai mare deficit din ultimii ani, conform publicației telex.hu.

Un element major pentru echilibrarea deficitului maghiar include atragerea constantă de fonduri europene.

Deduceri și facilități fiscale pentru familii. A 14-a pensie în Ungaria

• Reducerile de impozite: Anunțul guvernului privind unul dintre cele mai ample programe de reduceri fiscale din Europa, care încurajează angajarea și ocuparea forței de muncă, continuă.
• Prestații sociale: Bugetul asigură funcționarea sistemului de sprijin pentru familii (de exemplu, rambursări de impozit pe venit, pentru sprijinirea economiilor familiale maghiare).
• Majorarea salariilor pentru educatori cu 10%. Profesorii din zone defavorizate au primit și o suplimentare de 20%, iar în septembrie a fost instituit și un spor pentru condiții speciale de muncă.
• A 14-a pensie. La sfârșitul anului 2025, Parlamentul maghiar a adoptat o măsură populară pentru pensionari. Cele 13-a și a 14-a pensie se acordă tuturor beneficiarilor, adică persoanelor cu drept la pensie pentru limită de vârstă, urmași sau rentă pentru foști membri ai cooperativelor agricole.

Parlamentul maghiar a aprobat legea privind acordarea celei de-a 14-a pensii lunare. Prestația va fi acordată treptat, pensionarii urmând să primească un sfert din valoarea pensiei lunare în februarie 2026, anunța pe 10 decembrie 2025 agenția de presă Hirado.

”Conform noii legi, anul viitor pensionarii vor primi și a 14-a pensie, pe lângă cea din februarie și a 13-a pensie. În primul an, aceasta va reprezenta 25% din prestația lunară, urmând ca până în 2030 să atingă 100% din valoarea pensiei lunare”, explică sursa citată.

Facilități fiscale și beneficii pentru mame

• Stimulente pentru mame. Începând cu 1 ianuarie 2026, mamele cu doi copii și sub 40 de ani vor beneficia de excludere completă de la plata impozitului pe venit. De asemenea, toate mamele sub 30 de ani vor avea scutire totală de la impozit.
• Piețele muncii: Bugetul are ca obiectiv menținerea unui mediu economic bazat pe muncă, cu recorduri în angajări.
• Deduceri și facilități fiscale
• Impozite locale: Se prevede o reformă a sistemului fiscal local, în consultare cu Comisia Europeană (PNRR), pentru a spori rata de colectare.

În concluzie, bugetul pentru 2026 al Ungariei se bazează pe susținerea angajărilor și sprijinirea familiilor, promovând economia prin reduceri fiscale și reforme fiscale, cu gestionarea deficitului și atragerea fondurilor UE ca priorități critice pentru succesul programului fiscal.

Polonia a crescut taxele pe proprietate, similar cu România, dar la valori moderate

În Polonia, guvernul de la Varșovia a decis majorarea taxelor pe proprietate cu maximul permis de lege, de 4,5%, de la 1 ianuarie 2026, față de anul anterior, notează vgdpoland.pl. Totuși, această limită a fost valabilă în anumite localități de câțiva ani. Mai mult, în 2026, polonezii se confruntă cu noi impozite pentru clădiri rezidențiale, spații comerciale și terenuri utilizate pentru activități economice.

Guvernul premierului Donald Tusk a implementat creșteri generale ale taxelor pentru noile proprietăți. Valorile rămân rezonabile, spre deosebire de creșterile din România, unde unii cetățeni au plătit impozite de peste 20 de ori mai mari pentru anumite clădiri sau anexelelor lor.

Președintele Nawrocki a aprobat legea impozitului zero pentru familii

În Polonia, guvernul adoptă o abordare diferită în privința taxării băncilor. Astfel, în timp ce în România acestea suportă impozite moderate, în Polonia, autoritățile au decis o creștere cu 30% a taxelor pentru băncile aflate în țară.

În octombrie 2025, președintele Karol Nawrocki a promulgat legislația care elimină impozitul pe venit pentru părinții cu cel puțin doi copii și venituri anuale sub 140.000 de zloți (aproximativ 32.980 €), măsură menită să sprijine familiile, să crească veniturile disponibile și să stimuleze activitatea economică.

Conform estimărilor oficiale, o familie poloneză beneficiară va avea un câștig net lunar de aproximativ 1.000 de zloți (peste 235 €) datorită acestei facilități fiscale. Karol Nawrocki a considerat această măsură, „impozit zero pentru familii”, unul dintre pilonii principali ai campaniei sale prezidențiale, câștigând electoratul.

Președintele Nawrocki a majorat cu 30% taxarea băncilor

Tot președintele Nawrocki a promulgat o lege care stabilește o rată a impozitului pe profit pentru băncile din Polonia, de la 19% la 30%, de la 1 ianuarie 2026, conform Notes from Poland. Măsura are ca scop crearea de venituri semnificative, în contextul eforturilor de control al creșterii datoriei publice, foarte mare în ultimii ani. În 2025, Polonia și România au înregistrat cele mai mari creșteri ale datoriei publice în rândul țărilor din CEE8, comparativ cu primele trimestre din 2023 și 2024, conform unui studiu Erste.

„Deși România are cel mai mare deficit fiscal raportat la PIB, Polonia a avut cel mai amplu avans al datoriei publice în ultimul an (date Eurostat între T1 2025 și T1 2024) și în ultimii doi ani (T1 2025 și T1 2023)”, afirmă Erste.

România, în perioada austerității și a poverilor fiscale în principal suportate de populație

Situația din România diferă semnificativ, populația suportând o erodare destabilizantă a veniturilor generate de multiple măsuri fiscale ale Guvernului Bolojan.

• În primul rând, majorarea TVA de la 19% la 21% de la 1 iulie 2025 a diminuat puterea de cumpărare a românilor, deja afectată de inflația ridicată, cea mai mare din Europa. La sfârșitul anului 2025, datele INS confirmau o scădere semnificativă a consumului.
• Tot de la acea dată, mamele, pensionarii și veteranii de război trebuie să suporte contribuția la CASS;
• Taxele și impozitele locale au crescut cu procente între 50% și 80% în funcție de deciziile consiliilor locale. Mulți proprietari au reclamat creșteri mult mai mari în realitate. Guvernul a estimat venituri suplimentare de 3,7 miliarde de lei din majorarea impozitelor pe locuințe, terenuri și mijloace de transport.
• Din 2026, românii au de suportat creșteri masive la taxele și impozitele pe locuințe, autovehicule, terenuri și spații comerciale (Detalii AICI). Mulți contestă aceste sume în instanță din cauza costurilor mari.
• Pachetul 3 de măsuri Bolojan va intra în vigoare în acest an.
• O altă consecință va fi majorarea ratelor la credite, avertizează economistul Cristian Păun.

Deși bugetul pe anul trecut trebuia aprobat încă din noiembrie, de-abia în această lună autoritățile s-au angajat să îl definitiveze pentru 2023.

Românii suportă masurile de austeritate fără rezultate, în timp ce vecinii evită această situație

Guvernul consideră că aceste creșteri sunt necesare pentru echilibrarea finanțelor locale și pentru susținerea investițiilor.

Totuși, economiști apreciază că măsurile de austeritate nu au efectul scontat. Fostul premier Florin Cîțu afirmă că majorarea TVA de la 19% la 21% nu a adus creșteri satisfăcătoare ale încasărilor bugetare, fiindcă economia se prăbușea. Într-o postare Facebook, Cîțu menționează că datele oficiale contrazic discursurile oficiale și arată că majorarea TVA nu a crescut semnificativ colectările.

„Am ales cel mai prost moment pentru creșterea impozitelor. S-a dovedit că nu s-au înregistrat venituri suplimentare la buget, pentru că economia scădea. O nouă mărire de taxe nu va aduce mai multe venituri, dimpotrivă, va deteriora și mai mult economia”, afirmă economistul Cristian Păun.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI:

• România încetinește, în timp ce Bulgaria și Ungaria avansează. Vecinii își stabilesc bugete stabile și urmăresc performanțe economice, în timp ce România întârzie. Bolojan anunță că vom avea prelungirea actualului buget până în ianuarie 2026.
• Viktor Orbán blochează în UE și asigură aprovizionarea cu gaze. După Trump și Putin, premierul maghiar negociază și cu Erdogan.
• România se află prinsă în capcana importurilor, în timp ce polonezii și maghiarii exportă și produc puternic. Deficitul comercial a crescut cu 1 miliard de euro.