Reacțiile Ministerului German de Externe și ale Uniunii Europene au survenit după o convorbire telefonică între Iran și reprezentanții Franței, Germaniei și Regatului Unit, precum și șeful diplomației europene.

„Fereastra pentru o rezolvare diplomatică a crizei nucleare iraniene se închide rapid”, a avertizat șeful diplomației europene. „Iranul trebuie să prezinte măsuri concrete pentru a satisface cererile Franței, Regatului Unit și Germaniei, implicând o cooperare deplină cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică și acces neîntârziat la toate instalațiile nucleare”.

Ministerul de Externe german a declarat că „Iranul nu a implementat încă măsurile necesare” pentru a împiedica reimpunerea sancțiunilor ONU.

Într-o declarație ulterioară, ministrul iranian de Externe a reiterat că reimpunerea sancțiunilor ONU „nu are justificări legale sau logice”. El a subliniat acordul anterior cu AIEA, mediat de Egipt, privind accesul la toate instalațiile nucleare și raportarea materialelor nucleare.

Cu toate acestea, data la care raportul va fi furnizat rămâne neclară. Ministrul iranian nu a oferit alte soluții pentru a răspunde preocupărilor europene.

„Acum depinde de celelalte părți să profite de această oportunitate pentru a menține calea diplomatică și a evita o criză evitabilă, manifestând seriozitate și încredere în diplomație”, a afirmat el.

Un conflict de 12 zile, inițiat de Israel împotriva Iranului în iunie, a dus la bombardarea facilităților nucleare iraniene de către Israel și Statele Unite, punând în discuție situația stocurilor de uraniu îmbogățit aproape la niveluri militare.

Mecanismul „snapback” de reintroducere a sancțiunilor împotriva Iranului, negociat în cadrul acordului nuclear din 2015, este conceput pentru a fi imun la veto în cadrul ONU. Acesta va intra în vigoare la finalul lunii septembrie, dacă Consiliul de Securitate ONU nu hotărăște altfel.

Sancțiunile vor îngheța din nou activele iraniene din străinătate, vor interzice tranzacțiile cu arme și vor penaliza dezvoltarea programului balistic, agravează situația financiară precară a țării.

Aplicarea mecanismului „snapback” va intensifica probabil tensiunile dintre Iran și Occident într-o regiune deja tensionată, în contextul conflictului dintre Israel și Hamas.