România va prelua conducerea în cadrul Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP) începând cu 1 iulie 2026, pentru o perioadă de un an, până la 30 iunie 2027. România va prelua oficial mandatul în cadrul summit-ului de la Sofia din iunie 2026, ocupând această poziție prin rotație, responsabilitate exercitată anterior de Bulgaria.

Relevanța preluării președinției SEECP

România a avut deja conducerea procesului de trei ori, în perioadele 1999–2000, 2004–2005 și 2013–2014. Preluarea mandatului în 2026 revine după o pauză de peste un deceniu și marchează o consolidare a rolului României în regiune.

Prioritățile și agenda mandatului românesc

Conform unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, agenda României pentru mandat vizează accelerarea procesului de integrare europeană a statelor participante. În plus, se va accentua cooperarea regională, în special în domeniile conectivității energetice, de transport și digitală.

Orientarea mandatului include și consolidarea dialogului politic și economic pentru întărirea stabilității și rezilienței regionale. România intenționează să contribuie la abordarea provocărilor geopolitice actuale și a amenințărilor hibride din regiune.

Declarațiile oficiale și rolul României

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, a afirmat că România își propune să fie un partener activ și constructiv în SEECP. Ea a subliniat dorința de promovare a stabilității, securității și dezvoltării durabile în regiune.

Oficialul român a menționat și angajamentul de a susține perspectiva europeană și euro-atlantică a statelor din Europa de Sud-Est. De asemenea, accentul se va pune pe reprezentarea activă a regiunii în cadrul Uniunii Europene.

Contextul și istoria SEECP

Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est a fost înființat în 1996. Standarde și principii ale acestei inițiative sunt cuprinse în „Carta de la București”, semnată în 2000, care stabilește relațiile de bună vecinătate, stabilitate, securitate și cooperare în regiune.

Structura procesului este neinstituționalizată și funcționează ca un forum politic de dialog între statele membre, care includ Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Grecia, Kosovo, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, România, Serbia, Slovenia și Turcia.