**România are mecanisme de alertă și protecție în cazul unui atac cu rachete, cu reacție preconizată cu până la 60 de zile înainte de incident**

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat duminică, într-o intervenție la Antena 3, modul în care România se pregătește pentru un eventual atac cu rachete și rolul NATO în astfel de scenarii. El a evidențiat existența unor sisteme de monitorizare și strategii de reacție care permit identificarea și gestionarea situațiilor de emergență cu mult timp înainte ca un atac să se materializeze.

Protecție și monitorizare în cazul unui atac cu rachete

Ministrul a afirmat că, în cazul României, există mai multe niveluri de apărare și detectare a unui atac cu rachete. Conform declarațiilor, un eventual atac ar fi detectat cu dinainte, datorită sistemelor de monitorizare din regiune. Aceste sisteme includ radare și mecanisme de supraveghere care acționează în scenarii variate.

El a menționat că orice rachetă care trece deasupra Turciei ar putea fi identificată de radarele din acea zonă, fapt care ajută la avertizarea timpurie. Miruță a explicat că, pentru scenarii false sau utilizare de proxy, precum Rusia sau Iran, există culoare speciale de acțiune dedicate fiecărei situații.

Reacție promptă și mecanisme NATO

Potrivit ministrului, sistemele NATO sunt configurate pentru a oferi un timp de reacție de până la 60 de zile înainte de producerea unui atac. Aceste mecanisme ar permite identificarea cu certitudine a intenției de atac și pregătirea unui răspuns adecvat înainte ca rachetele să ajungă pe teritoriul național.

El a afirmat că nu se așteaptă ca România să fie luată prin surprindere în cazul unui atac. În opinia sa, există suficient timp pentru a reacționa, având în vedere că, până în momentul zero, se pot analiza indicii și date care confirmă intențiile adversarului.

Rolul NATO și pregătirea pentru situații de criză

Miruță a explicat că strategia NATO prevede măsuri concrete care pot fi declanșate cu până la 60 de zile înainte de un eventual atac. Aceste măsuri vizează atât reacția comună a țărilor membre, cât și pregătirea operațională pentru protejarea teritoriilor respective.

El a adăugat că, pe baza acestor mecanisme, nu este probabil ca un atac să survină fără ca prealabil să existe semnale clare și recunoscute de sistemele de monitorizare și alertare.

În final, ministrul Apărării a reiterat importanța unor tehnologii avansate de supraveghere și cooperare între NATO și România, pentru a asigura un răspuns rapid și eficient în fața oricăror amenințări cu rachete sau alte arme de distrugere în masă.