România nu a activat Articolul 4 al NATO în contextul tensiunilor actuale, în timp ce Polonia a invocat această clauză de mai multe ori din 2014, inclusiv în 2025, după incidentul cu dronele. Această diferență se explică, potrivit unui analist și istoric, prin relațiile diferite ale acestor țări cu Statele Unite și poziția lor în cadrul alianței.

Diferențe în abordare între România și Polonia

Valentin Stan, invitat la emisiunea „Marius Tucă Show”, a explicat că Polonia are o relație mai apropiată cu SUA. În 2014, Polonia a invocat Articolul 4 în urma incidentelor legate de invadarea Crimeei. În 2025, a făcut același lucru după ce drone au fost zărite pe teritoriul său. Această activare se datorează faptului că polonezii percep situația ca fiind una de amenințare directă.

Relația Poloniei cu NATO și SUA

Polonia are peste 10.000 de militari americani pe teritoriul său, fapt care reflectă o relație strânsă și un angajament reciproc. Statul polonez se simte sprijinit și nu ezită să invoce Articolul 4 atunci când consideră că securitatea sa este afectată. Stan a afirmat că, pentru polonezi, invocarea articolului este o opinie acceptată și uzuală în contextul abordărilor lor față de alianța militară.

Situația României și limitele acesteia

În cazul României, politicienii nu au activat Articolul 4. În loc, au convocat o reuniune în cadrul Consiliului de Securitate, dar fără a avea rezultate concrete. Stan a criticat incapacitatea autorităților de a activa procedura de apărare colectivă stipulată în tratatul de la Washington, ce ar fi putut conduce la o reacție mai fermă la nivel aliată.

Reacția internațională și percepția publică

Analistul a avertizat că, în absența activării Articolului 4, România riscă să fie vulnerabilă în fața Rusiei, în contextul în care Rusia este membru permanent al Consiliului de Securitate. Comportamentul țărilor NATO, în special al Poloniei, arată o diferență de abordare față de cea a României în gestionarea situațiilor de criză.

Stan a menționat că discursurile și reacțiile politicienilor români în această chestiune reflectă o incapacitate de a-și apăra interesele în cadrul alianței. În ciuda situației tensionate, România nu a activat Clauza 4, care ar fi permis consultări și eventual intervenții comune pe baza tratatului NATO.

Reacția publică și consecințele geopolitice

Opinia exprimată de Valentin Stan este susținută de faptul că relațiile bilaterale cu SUA, precum și percepția asupra riscurilor, influențează deciziile de activare a Articolului 4. În absența acestei activări, România pare mai vulnerabilă în cadrul NATO, consideră analistul.

Pentru moment, România nu a activat nicio procedură formală în cadrul NATO pentru a reactiva nivelul de alertă, limitându-se la convocarea unei reuniuni, fără rezultate concrete.