PNL a decis să nu susțină în Parlament învestitura lui Adrian Veștea, desemnat pentru funcția de premier, în ciuda faptului că acesta a fost numit duminică de președintele Nicușor Dan. Decizia a fost luată în ședința BPN cu 41 de voturi pentru și 13 împotrivă.

Ilie Bolojan, liderul PNL, a criticat desemnarea lui Veștea, acuzând că președintele Nicușor Dan nu a consultat partidul înainte de a-l nominaliza. Bolojan a solicitat ca până la ora 10:00 de astăzi Veștea să-și depună mandatul de premier desemnat. De asemenea, a anunțat că orice membru care va susține sau vota în favoarea cabinetului lui Veștea va fi exclus din PNL.

În 2017, PSD a trecut printr-un proces similar, atunci când și-a retras sprijinul pentru Sorin Grindeanu după câteva luni de guvernare. La acea vreme, PSD a votat moțiune de cenzură împotriva propriului guvern, un caz unic în istoria politică a țării. Liviu Dragnea, liderul PSD, a acuzat confruntări interne și a declarat că Grindeanu a devenit neimplicat în activitatea guvernamentală după întâlniri cu președintele Klaus Iohannis.

În 2018, situația s-a repetat, PSD hotărând să forțeze demisia celui de-al doilea premier PSD, Mihai Tudose, după ce partidul i-a retras sprijinul politic. Tudose a fost forțat să-și înainteze demisia în urma pierderii susținerii din partea Consiliului Executiv Național.

Conflictele interne din PNL și impactul asupra guvernării

PNL a provocat prăbușirea propriilor guverne prin conflicte interne și schimbări de conducere. În februarie 2020, Guvernul Orban I a fost demis prin moțiune de cenzură, în contextul unei strategii politice a PNL și a Președintelui Klaus Iohannis pentru alegeri anticipate. La acea vreme, aceste intenții au fost suspendate din cauza pandemiei de COVID-19.

Guvernul Orban 2 a fost reînvestit în martie 2020 și a rămas în funcție până pe 7 decembrie 2020, când Ludovic Orban și-a dat demisia după alegerile parlamentare, în urma cărora PNL s-a clasat pe locul doi după PSD. În perioada următoare, Nicolae Ciucă, apropiat al lui Klaus Iohannis, a fost desemnat prim-ministru interimar, urmând ca un nou guvern să fie validat ulterior.

În 2021, tensiunile din PNL au culminat cu căderea guvernului condus de Florin Cîțu. Conflictul dintre tabăra lui Cîțu și cea a lui Ludovic Orban, plus criza alianței cu USR, au condus la război politic intern și la o moțiune de cenzură susținută de Opoziție. Criticile au vizat lipsa de susținere a parlamentarilor PNL, care au fost prezenți în sală, dar nu au votat, permitând trecerea moțiunii cu 281 de voturi, susținută de PSD, USR și AUR.

Conflicte dintre lideri politici și președinți: cazul Bolojan și Nicușor Dan

Diferențele dintre conducerea partidului și președintele României s-au accentuat în 2026. Ilie Bolojan, fost premier, l-a acuzat pe Nicușor Dan de acțiuni „overtile” și de încercări de a diviza PNL, acuzându-l de intenții de rupere a partidului din cauza desemnării unui premier din propria listă fără consultarea prealabilă a PNL.

Două zile după ședința BPN, Bolojan a declarat că PNL nu va susține un guvern menit de Nicușor Dan, deoarece desemnarea s-a făcut cu încălcarea principiilor democratice și fără consultarea partidului. Acuzațiile lui Bolojan vizează o decizie unilaterară, fără aprobare internă.

În 2017, conflictul dintre PSD și președintele Klaus Iohannis a fost marcat de modul în care Liviu Dragnea, președintele PSD, a acuzat că Sorin Grindeanu acționează în interesul lui Iohannis și al „statului paralel”, după întâlnirea de la Sibiu. Dragnea a declarat că adeziunea lui Grindeanu la directivele de la Iohannis a schimbat radical comportamentul acestuia, făcându-l neimplicat în guvernare.

După retragerea sprijinului politic, Grindeanu a refuzat să plece din funcție, iar Liviu Dragnea a susținut că acea poziție a fost o strategie coordonată pentru a bloca numirea unui alt premier PSD. Întâlnirea cu Iohannis și deciziile ulterioare au fost percepute de PSD ca dovezi ale unei încercări externe de a destabiliza guvernarea PSD.