Retragerea a peste 1.000 de militari americani de la Baza Mihail Kogălniceanu din Constanța a generat multiple interpretări, controverse și incertitudini. Aproximativ 800 de soldați americani rămân în continuare la baza de la Mihail Kogălniceanu, în timp ce la baza de la Deveselu se află aproximativ 200 de militari din SUA, care administrează sistemul antiaerian, iar 100 de militari americani sunt staționați și la baza militară din Câmpia Turzii. Decizia președintelui Donald Trump referitoare la România a deschis o adevărată „Cutie a Pandorei” în privința securității naționale și a declanșat o largă dezbatere atât în România, cât și pe scena politică internațională.

Controverse în SUA privind retragerea forțelor militare

Potrivit publicației Kyiv Post, inițiativa legislativă urmează să fie înaintată în curând, marcând începutul unui conflict major între Congres și Casa Albă.

Opoziția față de planul administrației Trump este condusă de oficiali republican de înaltă autoritate, precum senatorul Roger Wicker și reprezentantul Mike Rogers, care au calificat măsura Pentagonului drept „necoordonată și periculoasă”.

De asemenea, congresmanul Mike Turner și senatorul Thom Tillis au subliniat că România reprezintă un partener strategic pentru SUA de aproape 30 de ani și că reducerea prezenței militare va transmite un mesaj greșit aliaților NATO, conform Mediafax.

„România a fost un aliat solid, investind semnificativ pentru a găzdui trupele americane și pentru a moderniza infrastructura de susținere. România a cheltuit peste 2% din PIB pentru apărare în ultimii ani și și-a stabilit ca obiectiv atingerea a 5% din PIB.”

Cei doi oficiali reprezentând Comisiile de Apărare ale Camerei Reprezentanților și Senatului SUA solicită asigurări din partea Pentagonului că nu vor fi retrase trupele NATO din Polonia.

Date statistice despre retragerea trupelor americane din Europa

• GÂNDUL oferă o prezentare a poziționării forțelor militare americane în Europa, înainte și după anunțul retragerii. România pare să fie, cel puțin momentan, „țara neigienică” și singura locație unde Donald Trump a ordonat retragerea unei părți din soldați.

Concret, aproximativ 1.000 de militari americani vor rămâne în România, în cele trei baze militare, la care se adaugă ceilalți 2.500 de militari ai aliaților. Menționăm că trupele americane de la Kogălniceanu sunt prezente de 26 de ani, iar prezența lor s-a intensificat după invadarea Ucrainei.

Potrivit unor surse guvernamentale, secretarul general al NATO, Mark Rutte, urmează să viziteze Bucureștiul săptămâna următoare. Această vizită are loc în contextul deciziei SUA de a ajusta poziția militară pe flancul estic al NATO, inclusiv în România.

Administrația Trump a retras mii de militari americani din România, o decizie majoră care a generat preocupări în rândul statelor din estul Europei și a evidențiat o schimbare strategică în prioritățile militare ale Washingtonului, conform surselor pentru Kyiv Post.

Planurile de retragere a trupelor SUA din Bulgaria, Slovacia și Ungaria în decembrie

• Conform unor surse internaționale, efectivele militare americane din Bulgaria, Ungaria și Slovacia urmează să fie reduse în luna decembrie. Până în prezent, retragerea din România este cea confirmată. Rămâne de văzut dacă Donald Trump va implementa același scenariu și în alte țări europene.

Pe teritoriul românesc sunt operate baze NATO în Constanța, Cincu, Fetești, Deveselu și Câmpia Turzii.

România – aproximativ 1.000 de militari americani retrași, 1.000 de militari rămași

• Prezență redusă la 1.000-1.700 de militari în urma retragerii Brigăzii a doua infanterie
• Forțele rămase active în baze precum Mihail Kogălniceanu, Deveselu (sistem antirachetă) și Câmpia Turzii
• Deși rotația a fost suspendată, parteneriatul strategic continuă activitatea

Bulgaria – aproximativ 100-200 de militari, rotație, în reducere

• Unități din Brigada a doua infanterie au fost stationate aici; retragerea se planifică pentru jumătatea lui 2025
• Prezența este redusă, axată pe exerciții NATO și rotații temporare; fără baze permanente majore
• Reducerea face parte din strategia de optimizare a prezenței militare americane în flancul estic al NATO

Slovacia – circa 200-300 de militari, rotație, în proces de reducere

• Similar cu Bulgaria, include unități din Brigada a doua infanterie; retragerea se estimează pentru decembrie 2025
• Prezența este conform acordurilor din 2022, care permite accesul la baze aeriene
• Anterior, rotații de aproximativ 600 de militari pentru exerciții, însă acum se reduc; sprijin pentru sisteme Patriot operate de aliați

Ungaria – circa 100-150 de militari, rotație, în reducere

• Prezenta minimă, fără baze permanente, constând în unități mici pentru exerciții
• Parte din rotația Brigăzii a doua infanterie, cu planuri de retragere pentru decembrie 2025
• Discuțiile despre relocări masive din Germania au fost negate, după inițiativele din martie 2025

Efectivele militare americane din Germania, Polonia și Italia

• Polonia găzduiește până la 10.000 de militari americani, precum și Cartierul Comandamentului Trupelor V și alte structuri permanente, care nu sunt vizate de retrageri.
• Dintre cei 80.000 de militari americani din Europa, mai mult de 1.000 se află în România.
• Cea mai mare prezență militară americană este în Germania, unde sunt staționați aproape 35.000 de militari.
• Italia găzduiește peste 12.000 de militari, iar Regatul Unit în jur de 10.000.
• Spania are cca. 3.292 militari americani, Turcia – cca. 1.700, Norvegia – cca. 1.438, iar Belgia – cca. 1.106.

Forțele militare americane din Europa – aproximativ 100.000 de militari

• Din total, circa 65.000 sunt trupe permanente, iar restul constau în personal de rotație și întăriri, conform AFP. Forțele sunt dislocate în 37 de baze militare din Europa, inclusiv în cartierul general NATO (SHAPE) din Belgia.
• Prezența militară americană în Europa s-a intensificat după invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022, când s-au trimis aprox. 20.000 de militari suplimentari în regiune.
• De la începutul anului 2022, președintele Joe Biden a aprobat oficial desfășurarea de forțe în Europa de Est, fiind implementate decizii de întărire a flancului estic – inclusiv în România – în cadrul summiturilor NATO.
• Experții militari avertizează că retragerea ar putea crea un gol de securitate greu de acoperit rapid și cu echivalente militare.

Reacția Franței după retragerea soldaților americani

• Ministrul francez al Forțelor Armate și Fondurilor pentru veterani, Catherine Vautrin, a declarat la Sibiu că Franța va menține în România numărul de militari deja stabilit în cadrul NATO, acesta fiind recent majorat.

„De fapt, numărul militarilor în România a fost crescut. Franța va păstra același nivel stabilit inițial în cadrul alianței”, a precizat oficialul francez.

Ionuț Moșteanu: „Aș fi preferat ca această retragere să nu se fi produs”

• „Mi-aș fi dorit ca situația să fie diferită. Însă, spațiul național se află întotdeauna mai aproape de statul de apărare decât de cupola de protecție externă. Fiecare țară își urmează propriile strategii”, a afirmat, miercuri, Ionuț Moșteanu, într-o conferință de presă. Detalii AICI

Ionuț Moșteanu a menționat că militarii americani au deja părăsit țara. „Au plecat deja peste o mie, iar în prezent mai avem în jur de 1.000-1.200 de militari americani pe teritoriul național”. Detalii AICI

Secretarul general NATO, Mark Rutte, va vizita Bucureștiul săptămâna viitoare

• Se reamintește că oficialul NATO va vizita Bucureștiul săptămâna viitoare, conform surselor guvernamentale, în contextul deciziei SUA de a ajusta prezența militară pe flancul estic al NATO, inclusiv în România. Detalii AICI

Sursă foto: Colaj Gândul