Țoiu a reamintit că acordul Mercosur reprezintă rezultatul unor negocieri care durează de aproape 25 de ani, la care România este implicată de 18 ani. Ea a evidențiat că primul acord politic semnificativ între Uniunea Europeană și Mercosur a avut loc în timpul președinției României la Consiliul UE în 2019, iar autoritatea publică română a avut un rol de susținere constantă a acestui proces.

Potrivit ministrei, poziția oficială a României, exprimată public de președintele Nicușor Dan în decembrie, susține acordul Mercosur. După această declarație, Țoiu afirmă că nu a existat nicio opoziție oficială importantă din partea vreunui partid din coaliție înainte de finalizarea procedurii.

„În primul rând, am observat aceste încercări de personalizare a deciziilor de politică externă și strategie ale României. Nu e cazul. Acestea țin de dinamica politicii interne și nu reprezintă un domeniu în care aș dori să comentez. Însă, în ceea ce privește poziția României, trebuie să precizez că Mercosur este un acord comercial negociat de 25 de ani, iar România participă în aceste negocieri de 18 ani.

Primul acord politic important între Uniunea Europeană și țările Mercosur a fost realizat în timpul președinției României, iar participarea României la aceste negocieri este un merit. Este vorba despre anul 2019. Cine își amintește știe și care au fost partidele implicate atunci.

De atunci, până în prezent, până când președintele Nicușor Dan a declarat public și transparent, din decembrie, că poziția României rămâne favorabilă acordului Mercosur, până la finalizarea procedurii pentru semnare, acestea fiind apoi supuse votului în Parlamentul European, nu a existat nicio oficializare a unei poziții divergente din partea vreunui lider de partid sau a unei solicitări ca această discuție să aibă loc în cadrul coaliției sau în orice alt format de lucru”, a explicat Țoiu, la B1TV.

Diplomații români și negocierile tehnice

Ministrul de Externe a punctat că diplomații români implicați în aceste negocieri sunt experți de carieră, cu zeci de ani de experiență, care nu își modifică abordarea în funcție de schimbările politice. Ea a ilustrat cu exemplul acordului comercial dintre Uniunea Europeană și Chile, care include componente agricole și a fost negociat și implementat pe baza unor criterii similare, subliniind profesionalismul echipelor românești.

„Am observat că ministrul Agriculturii s-a arătat nemulțumit în legătură cu propria sa semnătură”, a spus Țoiu, referindu-se la reacția publică a oficialului din domeniu față de aprobarea acordului. Totuși, ea a respins ideea că acest fapt ar fi influențat în mod substanțial poziția României în procesul de negociere sau ar fi schimbat sprijinul general pentru acord.

„Se poate analiza orice acord comercial în care România a fost implicată în negocieri, orice înțepere în acordurile semnate de Uniunea Europeană cu alte piețe, și se poate observa ușor, analizându-le, că nimeni nu a acționat subiectiv în privința lor. În plus, toate deciziile adoptate de noi, ca guvern sau stat, au fost urmate de consultări cu diverse ministere pentru observații și recomandări.

În cadrul Comisiei de Agricultură din Parlamentul European au fost transmise observații către comisia responsabilă de aspectele comerciale, iar unele au fost integrate, altele nu. Pentru exemplificare, această negociere a făcut progrese considerabile în răspunsul la temerile fermierilor: 3,8 miliarde de euro pentru România, destinate special sectorului agricol și dezvoltării rurale.

Standardele și criteriile de calitate aplicabile produselor din țările Mercosur, la nivel egal cu cele ale Uniunii Europene, sunt asigurate pentru a proteja fermierii de concurența neloială, evitând presiunea asupra prețurilor de piață.

În caz de variație de preț mai mare de 5%, există o clauză de protecție, care poate fi activată de un stat membru solicitând o investigație de către Comisie. De asemenea, s-a stabilit un termen de răspuns de 21 de zile din partea Comisiei, un interval rezonabil, pentru a evita întârzierile inutile în procesul decizional”, a adăugat ea.

Industrie vs. agricultură: o discuție mai amplă

Țoiu a respins interpretările potrivit cărora discuțiile despre Mercosur ar fi o confrontare între sectorul industrial și cel agricol. Ea a subliniat că bugetul Uniunii Europene alocă o pondere semnificativă, aproximativ o treime, pentru agricultură, iar creșterea economică în industrii precum automobile, tehnologie sau transport contribuie la bugetele naționale și europene, susținând și sectorul agricol.

Ministrul a explicat că o economie aflată în creștere poate susține investiții sporite în agricultură, iar dezvoltarea unui lanț valoric solid aduce beneficii multiple pentru societate și pentru fermieri.

Țoiu a adăugat că deciziile în privința negocierilor comerciale, deși influențează agricultură și industrie, sunt formulate în contextul strategiei europene și nu trebuie interpretate ca dispute politice interne.