Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, a declarat la Antena 3 CNN că va propune în Consiliul Suprem de Apărare a Țării reluarea discuțiilor privind declasificarea valorii totale a sprijinului financiar și material acordat de România Ucrainei de la începutul conflictului.

„Sunt pe deplin de acord ca această valoare să fie făcută publică atunci când nu afectează niciun interes strategic”, a afirmat Miruță.

Ministrul a subliniat că decizia de clasare a informațiilor a fost luată de CSAT în mandatul fostului președinte, nu de conducerea actuală.

El a explicat că valoarea sprijinului poate fi divulgată fără a dezvălui tipul de echipamente furnizate.

„Nu este recomandat să menționez că Armata Română a trimis 100 sau 1.000 de unități sau echipamente, deoarece specialiștii militari pot analiza și determina aceste cifre”, a menționat Miruță.

Potrivit jurnaliștilor, Consiliul Fiscal a estimat că România a oferit Ucrainei aproape 1,5 miliarde de euro de la începutul conflictului, însă cifra oficială este clasificată. Miruță a evidențiat că există două metode de evaluare: valoarea de inventar (prețul de achiziție al echipamentelor) și valoarea de piață actuală, care diferă considerabil.

Motivul clasificării datelor este poziția strategică a României

La sfârșitul anului 2025, România a alocat 50 de milioane de euro prin mecanismul NATO pentru sprijinul Ucrainei, decizie făcută publică intenționat. „Acești bani sunt direcționați către bugetul NATO, iar Statele Unite livrează echipamente militare Ucrainei”, a explicat ministrul, contestând afirmațiile privind secretizarea acestei sume.

Miruță a justificat păstrarea confidențialității datelor prin poziția strategică a României.

El a argumentat de ce România nu poate fi comparată cu Franța sau Germania în ceea ce privește publicarea informațiilor despre sprijinul pentru Ucraina. „Între Federația Rusă și Franța mai sunt alte șase țări, iar România se află într-o situație de risc mai mare”, a spus oficialul, menționând că Franța dispune și de protecție nucleară.

„Lipsa transparenței asupra cuantumului menține un mediu propice pentru extremism”, a subliniat Miruță, adăugând că deciziile strategice trebuie luate cu responsabilitate, nu în funcție de voturi.

„Voi propune reluarea acestei dezbateri, având în vedere contextul anului 2026”, a încheiat Miruță, precizând că decizia finală aparține membrilor CSAT și președintelui țării.