Într-o declaraţie recentă, ministrul a menţionat că suma oferită pare avantajoasă, însă alocarea acesteia va depinde de implementarea unor reforme clare şi de atingerea unor obiective concrete.
Acesta a subliniat că noul model european presupune un plan naţional unic pentru fiecare stat, similar cu Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Totodată, se va putea accesa competitiv fonduri suplimentare la nivel european. Ministrul a avertizat asupra necesităţii unei pregătiri solide pentru România, pentru a evita dificultăţile apărută la implementarea actualului Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Conform calendarului anunţat, în această toamnă vor începe demarările oficiale în Consiliul şi Parlamentul European, iar ţara noastră trebuie să aibă o poziţie clară. Negocierea normelor este programată pentru anul 2026, iar începând din 2027, sunt posibile trimiterea planurilor naţionale cu posibilitatea unei finanţări anticipativă în 2028.
Ministrul a subliniat implicarea mai multor instituţii-cheie, inclusiv Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Agriculturii şi Ministerul Afacerilor Interne. A afirmat necesitatea unui efort proactiv din partea autorităţilor: „Nu ne putem permite să spunem ‘terminăm mai întâi cu PNRR şi apoi vedem ce facem’. Trebuie să fim proactivi, să învăţăm din greşelile din trecut şi să abordăm acest nou demers cu responsabilitate şi viziune”.
