O declarație controversată a unui deputat a declanșat o plângere penală. După afirmațiile controversate ale deputatului Dan Tanasă de la AUR, care a îndemnat românii să refuze servicii de la persoane fără origini românești, fostul polițist Marian Godină a depus o plângere penală împotriva acestuia.

Inițial, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a inițiat o investigație, însă ulterior a renunțat, așteptând decizia finală a instanței.

• Dan Tanasă, pe rețelele sociale: „Refuzați comanda dacă nu e livrată de un român. Nu mai încurajați importarea de muncitori necalificați din Asia și Africa. Treziți-vă!!!”
• Marian Godină: „Am depus o plângere penală împotriva deputatului Dan Tanasă pentru incitarea la ură și discriminare.”

Conflictul dintre deputat și fostul polițist a ridicat noi semne de întrebare asupra prezenței forței de muncă străine în România.

Un membru CNCD a explicat contextul social complex al imigrării în România. În exclusivitate pentru Gândul, Cristian Jura, membru CNCD, a abordat acest subiect sensibil, evidențiind transformările societății românești și rolul lucrătorilor străini în contextul actual.

Recunoașterea diversității etnice în România

România, un stat multicultural. România este un stat ospitalier, recunoscând diversitatea etnică și culturală. Conform legii, în România sunt recunoscute numeroase minorități etnice istorice.

„În România sunt recunoscute 18 minorități etnice istorice, fiecare având reprezentare parlamentară și grup parlamentar la Camera Deputaților și Senat. Specimic, minoritatea maghiară are propriul grup parlamentar în ambele corpuri legislative.”

• Printre minoritățile etnice recunoscute se numără: armenii, croații, macedonenii, cehii, sârbii, tătarii, rușii lipoveni, rutenii, germanii, polonezii, slovacii, bulgarii, romii, ucrainenii, albanezii, evreii, grecii și maghiarii.
• Departamentul pentru Relații Interetnice din Guvern sprijină activ cultura, limba și educația acestor grupuri.

Poți găsi exemple de viață multiculturală în toate colțurile țării, experimentând culturi din diferite regiuni europene.

România respectă convențiile internaționale privind protecția minorităților naționale, inclusiv Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale și Carta limbilor minoritare sau regionale ale Consiliului Europei.

Impactul imigrării asupra societății actuale

România face față unui nou fenomen, legat de lipsa forței de muncă din țară.

Fenomenul nu este singular, fiind observat și în alte state europene.

„Transformarea societății românești este marcată de lipsa forței de muncă, ducând la un flux constant de imigranți. Acest fenomen este regăsit și în alte țări europene, precum Irlanda, Italia, Portugalia și Spania.”

• România se află pe primul loc în UE în privința cetățenilor care locuiesc în alt stat membru.
• Aproape 16.3% din populația totală românească locuiește într-un alt stat UE.
• România depășește state precum Croația, Bulgaria și Portugalia în acest aspect.

Acest fenomen se combină cu o altă problemă: rata ridicată a tinerilor care nu sunt angajați, nu studiază și nu urmează cursuri de formare profesională.

Conform unui raport OECD din 2025, 1 din 5 tineri se află în această situație.

Importanța lucrătorilor străini în economia României

De asemenea, scăderea natalității este o problemă importantă.

Forța de muncă lipsă în România este compensată de imigranți, diversificând domeniile profesionale.

România se confruntă cu o lipsă acută de forță de muncă, acoperită de imigranți din diverse țări.

Forța de muncă străină nu se limitează doar la profesiile necalificate. Există specialiști străini în diverse domenii, inclusiv medici, stomatologi, programatori, ingineri și alții. Evenimente ca Horeca, construcții și alte industrii depind mult de muncitorii străini.

• Sunt și cetățeni străini care și-au deschis afaceri în România, având ca exemple restaurante cu specific internațional.

O contribuție notabilă este a specialiștilor din domeniul gastronomic, care aduc savoare si valoare adăugată.

Expresii de contribuție internațională , cum ar fi inginerii străini care contribuie la dezvoltarea țării sau medici din diverse țări care vin la noi pentru a lucra.

Lucrătorii străini contribuie la dezvoltarea economico-sociala a României.

Aceasta este realitatea complexă a României, o realitate ce merită înțelegere, respectând atât atitudinea pro-română, cât și multiculturalitatea națiunii.