Marius Lulea: Crima organizată la presă, acuzație AUR
Totodată, liderul AUR a susținut că presa „luptă împotriva libertăţii informaţiei şi protejează un grup care a controlat statul român. Aceasta este o acţiune infracţională organizată”.
De asemenea, politicianul susţine că în România nu există o presă „legitimă” și că, dacă George Simion va deveni preşedinte și AUR va prelua guvernarea, „trebuie să dialogăm cu reprezentanţii presei din România pentru a găsi modalităţi de a o face liberă”.
„Am observat în ultimele zile o sincronizare a titlurilor în presa video şi scrisă din România. Probabil că va exista şi în continuare această sincronizare. Aceasta indică o problemă de acţiune infracţională organizată la nivel de presă”, a acuzat Marius Lulea.
„Atunci când există o reţea organizată care obstrucţionează libertatea informaţiei şi protejează un grup care a controlat statul român, acest lucru constituie o infracţiune organizată”, a continuat Marius Lulea.
Politicianul AUR susţine că „presa trebuie să fie liberă, dar nu este în prezent. Acesta susţine că presa „lucrează în tandem cu o reţea infracţională care fură din bugetul de stat”.
Întrebat despre ce se va întâmpla cu jurnaliştii consideraţi „ilegitimi” dacă George Simion va deveni preşedinte şi AUR va guverna, Lulea a spus că ar trebui să existe discuţii cu reprezentanţii presei româneşti pentru a găsi modalităţi de a o face liberă.
Totodată, prim-vicepreşedintele AUR a recunoscut că formaţiunea sa a acordat finanţări către televiziuni de-a lungul timpului.
„Am avut contracte cu presa din România. Prin urmare, este necesar să oferim modalităţi prin care presa să poată fi finanţată din surse diverse”, a declarat Marius Lulea.
Întrebat dacă acest lucru înseamnă că şi AUR a susţinut „acţiunea infracţională organizată”, Lulea a răspuns: „Folosim aceleaşi canale de informare, dar influenţa noastră este limitată. Am menţionat că există o anumită libertate în decizii. Pe lângă plățile directe către presă din fonduri publice, există şi contracte directe cu instituţiile statului. Prin urmare, nu există transparenţă în acest proces”.
