Actualizare 16:20: Premierul a motivat angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege

Premierul Ilie Bolojan declară că proiectul de lege asumă creșterea vechimii în muncă la minimum 35 de ani și limitează cuantumul pensiei la 70% din ultimul salariu net.

„De asemenea, față de versiunea anterioară, extindem perioada de tranziție de la 10 la 15 ani. Astfel, în fiecare an, o nouă generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus, pentru ca, treptat, vârsta de pensionare să crească de la 50 la 65 de ani, în următorii 15 ani”, a explicat primul ministru.

El menționează că această inițiativă răspunde unui fapt de inegalitate socială perceput de cetățeni.

„Niciunde nu se înregistrează pensionări la vârsta de 48-50 de ani, iar în țările civile, pensia este limitată la 70% din ultimul salariu, fiind frecvent mai mică decât acesta sau, uneori, mai mare decât ultimul salariu, în cazul unor situații speciale. Lucrătorii în schimburi, șoferii, operatorii de producție, funcționarii publici care își fac datoria corect, investitorii noștri – nu se simt respectați atâta timp cât acest sistem funcționează”, a afirmat Bolojan.

El subliniază, de asemenea, că proiectul vizează consolidarea unor fundamentații sănătoase ale economiei.

„În condițiile în care România se află pe penultimul loc în Europa în privința procentului de persoane active implicate în economie, între 55 și 64 de ani, doar 53% din populația eligibilă este implicată în activitate într-un mod contractual. Ceilalți, din păcate, fie au emigrat, fie beneficiază de pensionare anticipată sau alte drepturi. Dacă dorim bugete mai robuste și o economie mai puternică, trebuie să creștem numărul angajaților și să promovăm o economie competitivă și sustenabilă”, a precizat premierul.

El afirmă că această inițiativă răspunde acestor realități: „Să garantăm un sistem de pensii durabil pentru viitor.”

„De asemenea, acesta răspunde și condițiilor pentru accesarea fondurilor europene, deoarece ajustarea nedreptăților în sistemul de pensii constituie o condiție esențială prevăzută în PNRR. Cu angajarea răspunderii în Parlament, iar în condițiile în care va fi aprobat, România va putea beneficia de fondurile europene disponibile și va respecta jaloanele stabilite”, a concluzionat premierul.

Actualizare 15:52: Începerea ședinței plenului reunit pentru asumarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege privind pensiile magistraților

S-a început ședința plenară comună pentru angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul de lege destinat pensiilor magistraților. La ședință participă 375 de parlamentari din totalul de 463.

Actualizare 15:10: Ședință comună solemnă a Camerei Deputaților și Senatului pentru aniversarea Zilei Naționale a României

Mai mulți parlamentari iau cuvântul: Mircea Chelaru (AUR), Gigel Știrbu (PNL), Ștefan Pălărie (USR), Turos Lorand (UDMR), Varujan Pambuccian (reprezentant al minorităților).

Actualizare 14:42: Bolojan, huiduit în Parlament în timpul asumării răspunderii pentru reforma pensiilor speciale

Ilie Bolojan a sosit în Parlament, unde are loc ședința comemorativă de Ziua Națională a României, și ulterior, asumarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de reformare a pensiilor magistraților.

Premierul a fost huiduit de angajații care au organizat un protest spontan în holul Parlamentului.

Angajații au scandat „Demisia!” și au afișat mesaje antiguvernamentale pe foi.

Actualizare: Guvernul a respins toate amendamentele la inițiativa privind pensiile de serviciu

Cele 42 de propuneri de modificare depuse de parlamentari la proiectul de lege privind pensiile speciale au fost respinse de Executiv, a anunțat purtătorul de cuvânt, Ioana Dogioiu.

Majoritatea amendamentelor au fost propuse de grupul POT, deputatul Dumitru Barna având 12 propuneri, deputata Raisa Enache – 6 propuneri, iar grupul AUR – 5 propuneri.

Știrea inițială:

Guvernul intenționează să-și angajeze răspunderea în plenul reunit al Parlamentului, marți, în cadrul ședinței solemne dedicată Zilei Naționale a României, urmată de dezbaterea și votarea proiectului de lege.

Este a doua încercare a Executivului de a-și asuma responsabilitatea asupra acestui proiect, fiind susținut și de avizul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), însă acest aviz fiind consultativ și, din punct de vedere legal, nu blocând procedura legislativă.

Diferențele între cele două proiecte vizează creșterea perioadei de tranziție pentru pensiile magistraților de la 10 la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026, iar vârsta de pensionare treptat va ajunge la 65 de ani în 2042.

Magistrații nu sprijină această reformă, fiind împotrivă, iar cele mai multe instanțe, inclusiv Înalta Curte de Casație și Justiție, vor depune sesizări la CCR pentru neconstituționalitate. În octombrie, Curtea Constituțională a admis o astfel de sesizare, manifestând preocupări legate de modul de calcul al pensiei.

Potrivit proiectului, pensia se va calcula la 70% din salariul brut, în timp ce magistrații preferă ca aceasta să fie stabilită la 65% din salariul net.

Accelerând reforma pensiilor magistraților, Guvernul încearcă să respecte jaloanele PNRR pentru a evita pierderea a aproximativ 800 de milioane de euro, fiind o condiție pentru continuarea accesării fondurilor europene.

Premierul Bolojan subliniază că modificările vizează corectarea dezechilibrelor și consolidarea sustenabilității sistemului public de pensii.

„Proiectul implică trei motive principale: accesarea fondurilor europene, corectarea nedreptăților sociale și garantarea unui sistem de pensii durabil în anii următori”, a afirmat Bolojan.

El a prezentat principalele prevederi ale inițiativei.

„Creșterea pensiei maxime la 70% din ultimul salariu net, majorarea vechimii în muncă de la 25 la 35 de ani și creșterea treptată a vârstei de pensionare, de la 48-50 la 65 de ani, pe parcursul a circa 15 ani”, a declarat Bolojan.

Conform noilor reguli, pensia va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, cu plafon de 70% din indemnizația netă ultima, iar vârsta de pensionare va fi ridicată gradual până în 2041.