Informații esențiale despre istoria noastră legată de mormântul voievodului Mircea cel Bătrân. Sarcofagul în care își doarme eternul odihnă Mircea cel Bătrân, situat la Mânăstirea Cozia, este cel autentic, susțin arheologii olteni care au redeschis recent mormântul domnitorului. Acest eveniment are loc la aproape un secol de la prima cercetare a mormântului. Specialiștii din domeniu au rămas uimiți de starea excelentă de conservare a acestui sarcofag rar din România. Mai mult, cercetătorii au respins vehement mitul conform căruia sarcofagul lui Mircea cel Bătrân ar fi fost mutat.

Experți de la Muzeul Județean “Aurelian Sacerdoțeanu” Vâlcea, precum și specialiștii de la Institutul de Arheologie ”Vasile Pârvan” și Centrul de Cercetări Antropologice și Biomedicale „Olga Necrasov” din Iași, parte a Academiei Române, sunt implicați în acest proiect de cercetare.

Obiectivul acestora este, pe de o parte, reducerea încărcăturii arheologice a monumentelor componente ale ansamblului monahal din stațiunea Călimănești pentru reabilitarea și restaurarea lor, iar pe de altă parte, verificarea autenticității sarcofagului – unic între mormintele boierești și domnești din țară – datorită formei și condițiilor în care se află, în contextul în care există suspiciuni că acesta ar fi fost mutat la începutul secolului trecut, conform informațiilor publicate de Agerpres.ro.

Specialiștii contrazic mitul că mormântul lui Mircea cel Bătrân ar fi fost relocat

„Există în arhiva Institutului Național al Patrimoniului câteva solicitări din 1930 privind mutarea sarcofagului de la Mânăstirea Cozia la Muzeul Național de Istorie, însă am verificat această situație în cercetările noastre și nu a fost relocat. Este cel original și se păstrează într-o stare excelentă de conservare. Este un sarcofag din piatră, unic în România, decorat cu o nișă cefalică, caracteristică mormintelor din zonele Europei Occidentale din perioada secolelor V-XV d. Chr.”

Mormântul a fost cercetat prima oară în perioada interbelică, în cadrul unui proiect de restaurare inițiat din 1927. Alături de sarcofag se află și mormântul mamei domnitorului Mihai Viteazul, călugărița Teofana. În 1938, osemintele acestui domnitor și ale Teofanei au fost depozitate în cutii de marmură din Rusciuk și așezate în sarcofag, care, în acea perioadă, a fost ridicat și montat pe un strat de umplutură, fiind însoțit de o placă de beton și de o sculptură în piatră a mormântului”, a explicat arheologul Ion Tuțulescu.

Mormântul lui Mircea cel Bătrân a fost profanat de numeroase ori

Domnitorul Mircea cel Bătrân a decedat la 31 ianuarie 1418 și a fost înmormântat în ziua de 4 februarie același an, la ctitoria sa de la Călimănești, așa cum a fost dorința sa. În timp, mormântul său a fost profanat de mai multe ori, la fel ca și biserica în care se află.

„Primele informații autentice despre profanarea mormântului datează din 1821, când trupele eteriste, retrașiți spre Transilvania după înfrângerea de la Drăgășani, au jefuit mănăstirea și, implicit, locul de veci al domnitorului.”

O altă profanare menționată este cea din timpul ocupației germane, între 1916 și 1918. Într-un document din martie 1919, superiorul mănăstirii, Protosinghelul Anastasie Popescu, semnala autorităților culturale că „Monumentul Cozia se află într-o stare jalnică, din cauza inamicilor care au invadat și au profanat această biserică și paraclis, transformându-le în grajduri, distrugând casele și lăsând totul în ruine.”

Trupele care au ocupat Mânăstirea Cozia au spart piatra memorială de pe mormântul lui Mircea cel Bătrân, aceasta fiind refăcută în 1936 și având un text realizat de Nicolae Iorga. În 1938, piatra a fost înlocuită cu actuala placă funerară, adusă din Bulgaria, fiind plasată pe mormântul voievodului.

Valea Oltului și Mânăstirea Cozia – cea mai importantă ctitorie a lui Mircea cel Bătrân

Situată pe Valea Oltului, Mânăstirea Cozia reprezintă cea mai semnificativă construcție religioasă a lui Mircea cel Bătrân (1355-1418). Există și surse care îl identifică pe tatăl său, Radu I (1330-1383), drept fondatorul acestei lucrări monahale, cunoscută pe vremea sa sub denumirea de Nucet.

• Slujba de sfințire a bisericii a avut loc la 18 mai 1388, fiind oficiată de Sfântul Nicodim de la Tismana, cel care a reorganizat călugăria olteană și a fondat mănăstirile de la Vodița și Tismana, iar primul egumen al Coziei a fost Ieromonahul Chir Gavriil, discipolul său.
• Așezământul monahal a primit, începând cu 2021, finanțare nerambursabilă din Programul Regional Sud-Vest Oltenia 2021-2027 pentru consolidarea, conservarea și restaurarea monumentelor, cu scopul de a atrage cel puțin 10% mai mulți vizitatori.

Number of churches și mănăstiri ridicate în întregul țării de Mircea cel Bătrân

Unele dintre cele mai mari realizări ale domnitorului sunt numeroasele biserici și mănăstiri care au devenit centre culturale, marcate de activitatea copying-ului și caligrafiei, precum și de înființarea unor școli de pictură religioasă remarcabile.

De asemenea, începând cu anul 1401, mitropolitul țării românești a dobândit titlul de „exarh al plaiurilor”, exercitând jurisdicție și asupra credincioșilor din Ardeal.

Din punct de vedere exterior, Mircea cel Bătrân a încheiat alianțe strategice pentru a menține independența țării, în special cu Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, relație bazată pe interese reciproce în lupta împotriva expansiunii Imperiului Otoman. În acest sens, la 7 martie 1395, la Brașov, a fost semnat un tratat între Mircea cel Bătrân și Sigismund, ce conținea clauze favorabile ambelor părți.

Sursă foto: Colaj Gândul

Recomandarea autorului:

• Cine a fost domnitorul Vlad Țepeș și motivele pentru care a devenit subiectul manipularilor. De unde provine renumele său?
• 24 ianuarie 1859: O privire asupra unirii principatelor române