Surse oficiale au declarat că discuțiile cu Fondul Monetar Internațional se vor concentra pe analiza economiei românești, deficitului bugetar, datoriei publice și pe executarea bugetului de stat.

De asemenea, guvernul va prezenta o prognoză privind creșterea economică la final de an.

Însă, cum vor percepe reprezentanții FMI indicatorii pe care guvernul îi va prezenta? Economia României încetinește, de la o rată de creștere de 4% în 2022, la 2% în 2023 și sub 1% în 2024. Prognozele pentru 2025 variază, dar majoritatea indică o creștere sub 1%.

Deficitul bugetar al guvernului va depăși, potrivit premierului, 8% din PIB la final de an. În comparație, guvernul anterior și-a bugetat un deficit de 7% din PIB.

În aceeași perioadă, datoria publică din România a crescut semnificativ mai mult decât în alte state membre ale Uniunii Europene. La finalul anului 2019, înainte de pandemie, datoria era de 35% din PIB. Astăzi, conform datelor Ministerului Finanțelor Publice, datoria publică a României se apropie de 60% din Produsul Intern Brut.

Mai mult, recent, premierul a declarat public că România se confruntă cu o situație financiară fragilă. În asemenea situații, Fondul Monetar Internațional oferă asistență financiară, dar cu condiții specifice, inclusiv reducerea cheltuielilor guvernamentale sau majorarea taxelor.

Acord de împrumut: posibilități limitate

Surse din coaliția de guvernare spun că nu se va cere un nou acord de împrumut cu FMI-ul, similar cu cel din 2009-2010, considerând că România se poate finanța fără probleme. Alte surse, însă, afirmă că subiectul va fi discutat, dar un acord nu este așteptat.

Vizita FMI are loc într-o perioadă dificilă pentru economia națională. Execuția bugetară pe primele șapte luni din 2025 arată un deficit de peste 76 miliarde de lei, în creștere față de aceeași perioadă din anul anterior, chiar dacă veniturile au crescut cu 12%, dar și cheltuielile s-au majorat, generând presiune constantă asupra bugetului.

Ministrul Finanțelor a avertizat la jumătatea lunii iulie că datoria publică a României este prognozată să ajungă la 60% din PIB până la sfârșitul anului, după o creștere rapidă în ultimii cinci ani.

”Datoria publică a crescut de la 570 de miliarde la peste 1.100 de miliarde de lei”, a precizat ministrul.

Reducerea deficitului, prioritate guvernamentală

Guvernul a introdus deja două pachete fiscale pentru a reduce deficitul. Acestea includ majorarea TVA-ului la 21% și măsuri suplimentare de impozitare.

Premierul a recunoscut că nu se așteaptă ca deficitul să fie sub 8% din PIB în acest an.

Declarațiile premierului într-o publicație internațională, au generat îngrijorări pe piața financiară.

Comentarii și perspective diverse

Oficiali ai partidului de guvernare au exprimat îngrijorare legată de declarațiile publicitare ale premierului, considerându-le neinspirate și periculoase din perspectivele piețelor externe.

Cu toate acestea, trei surse din domeniul finanțelor publice au transmis că România nu se află într-o situație care să necesite un nou acord de împrumut cu FMI, întrucât are capacitatea de a se finanța.

Sursele au subliniat că România dispune de resurse financiare importante și de o stabilitate economică suficientă.

Totuși, alte surse indică că subiectul unui eventual acord cu FMI va fi abordat, deși un acord iminent nu este anticipat.

Recomandări FMI

În ultimul său raport, FMI sugerează o reformă majoră a sistemului fiscal, concentrându-se pe reducerea impozitării muncii și pe creșterea taxelor pe consum și capital.

Raportul detaliază propuneri specifice, inclusiv modificări ale cotelor de impozit pe venit, ajustări la impozitul pe dividende, taxa pe teren și clădiri, și modificări la TVA.

FMI sprijină statele membre prin consultanță și finanțare în eventualitatea unor dificultăți economice. România este membră a FMI din 1972 și a beneficiat de acorduri de împrumut, cel mai cunoscut fiind cel din 2009, însoțit de măsuri dure de austeritate.

Relația cu FMI conține de fiecare dată condiționalități specifice de implementare legate de redresarea deficitului și stabilizarea economiei.