Delegația FMI vizitează Bucureștiul. Misiunea, reprogramată, se va desfășura între 3 și 12 septembrie.

Surse guvernamentale au declarat că discuțiile cu FMI se vor concentra pe analiza situației economice românești, inclusiv a deficitului bugetar, datoriei publice și implementării bugetului de stat.

De asemenea, Guvernul va prezenta o prognoză de creștere economică pentru finalul anului.

Însă, cum vor evalua reprezentanții FMI indicatorii prezentați de guvernul Bolojan? Economia României înregistrează o decelerare, de la o rată de creștere de 4% în 2022, la 2% în 2023, sub 1% în 2024, iar prognozele pentru 2025 variază, majoritatea fiind sub 1%.

Deficitul bugetar estimat de guvernul Bolojan va depăși 8% din PIB la sfârșitul anului. Comparativ, guvernul precedent, condus de Marcel Ciolacu, a prevăzut un deficit de 7% din PIB.

Datoria publică a României a crescut semnificativ, mai mult decât în orice altă țară din Uniunea Europeană. În 2019, înainte de pandemie, datoria reprezenta 35% din PIB. În prezent, conform datelor Ministerului Finanțelor Publice, datoria publică se apropie de 60% din Produsul Intern Brut.

Premierul Bolojan a declarat recent în presa internațională că România se află în pragul falimentului. În astfel de situații, FMI poate oferi un ajutor financiar de urgență, dar cu condiții stricte care pot include reduceri de cheltuieli sau creșteri de taxe.

Surse din coaliția de guvernare susțin că nu se va pune problema unui nou acord de împrumut cu FMI, asemănător celui din 2009-2010, deoarece România se poate finanța fără probleme din surse externe. Alte surse, însă, anticipează că subiectul va fi abordat, dar nu se așteaptă încheierea unui acord de împrumut.

Deficit în creștere și datorie record

Vizita FMI are loc într-o perioadă dificilă pentru economia românească. Execuția bugetară pe primele șapte luni din 2025 arată un deficit în creștere față de aceeași perioadă din 2024. Veniturile au crescut cu 12%, dar cheltuielile au crescut și ele, menținând presiunea asupra bugetului.

Ministrul Nazare a avertizat la jumătatea lunii iulie că datoria publică a României este prognozată să ajungă la 60% din PIB până la sfârșitul anului, după o creștere accelerată în ultimii cinci ani.

„Datoria publică a crescut de la 570 de miliarde la peste 1.100 de miliarde de lei”, a precizat ministrul Nazare.

Guvernul Bolojan a implementat două pachete fiscale pentru a contracara deficitul. Primul a presupus majorarea TVA la 21%, iar al doilea include măsuri suplimentare în domeniul fiscal. Cu toate acestea, premierul a recunoscut că nu crede că România poate încheia anul cu un deficit sub 8% din PIB.

„Nu cred că putem încheia anul acesta cu un deficit sub 8%. Ministerul de Finanțe va comunica estimările odată cu rectificarea bugetară din această lună”, a precizat premierul Bolojan.

Bolojan: România riscă incapacitate de plată

Pe 15 august, Ilie Bolojan a declanșat îngrijorări pe piețele financiare printr-o declarație în Bloomberg, subliniind riscul de incapacitate de plată al țării dacă nu se va urma o traiectorie stabilă.

Declarațiile premierului au generat îngrijorare atât printre investitori, cât și în rândul membrilor coaliției de guvernare.

„Mi s-a făcut rău când am văzut interviul lui Bolojan în Bloomberg… Domnul Bolojan a venit cu o aură, dar nu știe economie. Ar trebui cei din jurul lui să-i mai spună, iar el să asculte ”, a declarat Mihai Tudose, lider PSD.

În ciuda declarațiilor lui Bolojan, surse din sfera finanțelor publice susțin că România nu se află în situația de a negocia un nou acord de împrumut cu FMI, având capacitatea de a se finanța din surse externe.

„Este cea mai mare greșeală pe care România poate să o facă… Nu există așa ceva. Avem fonduri europene, avem buffer, Banca Națională are rezerve. Nu se pune problema… avem finanțare în piețele internaționale.”

Alte surse, însă, susțin că subiectul împrumutului va fi discutat, fără a se anticipa un acord imediat.

Reforme fiscale recomandate de FMI

Fondul Monetar Internațional recomandă o reformă a sistemului fiscal, mutând povara fiscală de pe impozitarea muncii către taxele pe consum și capital. Această măsură ar crește veniturile cu cel puțin 1,2% din PIB în 2025.

• Impozitul pe muncă: se recomandă înlocuirea cotei unice cu două cote (15% și 25%), aplicată veniturilor mari. Contribuția la sănătate ar urma să fie redusă sau eliminată.
• Impozitarea capitalului și a proprietății: impozitul pe dividende ar crește, taxa pe teren și clădiri comasată. Limitări ale scutirilor pentru microîntreprinderi.
• Impozitele pe consum: se recomandă creșterea graduala a TVA la 20% și apoi la 21% pentru a se apropia de media europeană. Mărirea accizelor pe tutun, alcool, vin și combustibili.

FMI și bugetul românesc: Precedentul 2009

FMI sprijină financiar statele membre în dificultate prin consultanță și acorduri de finanțare. România este membră FMI din 1972 și a încheiat mai multe acorduri în ultimele decenii, un moment cheie fiind criza economică din 2009.

Relația cu FMI a venit întotdeauna cu condiționări specifice pentru sprijinul financiar.