Deficitul bugetar al României, care a devenit cea mai discutată problemă a acestui an, scape de sub control, iar orice măsuri adoptate de guvernul Bolojan nu au reușit să oprească tendința de creștere. Gândul a obținut în exclusivitate un document al Ministerului de Finanțe care indică faptul că deficitul bugetar al României ar fi atins 100 miliarde de lei după primele 9 luni ale anului 2025, în creștere cu 7% față de aceeași perioadă a anului anterior.

Analizele efectuate de Gândul arată că veniturile totale la buget au fost de 467 miliarde de lei, iar cheltuielile de 570 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului. Ca urmare, deficitul bugetar a ajuns la 103 miliarde de lei (echivalentul a 20 miliarde de euro).

Această cifră reprezintă valoarea a aproximativ 250.000 de apartamente cu două camere la un preț mediu sau 1.33 milioane de autoturisme Dacia Logan noi.

Execuția bugetară oficială a României va fi publicată după data de 25 octombrie.

Deficitul, în loc să scadă, înregistrează o creștere

Deși creșterea deficitului nu este semnificativă, ea reprezintă totuși o tendință de majorare. Pentru că orice guvern, indiferent de culoare politică, a promis de-a lungul anilor reducerea deficitului bugetar, însă acesta a scăpat din control. În 2019, sub conducerea lui Ludovic Orban și cu ministrul Florin Cîțu la Finanțe, deficitul a depășit pentru prima dată după mai mulți ani limita europeană de 3% din PIB.

După un nivel de 4,6% din PIB în 2019, deficitul s-a accelerat și a ajuns anul trecut la 9,3% din PIB conform metodologiei europene. Guvernul a promis și în acest an o reducere, inițial la 7%, apoi actualizat la 9,3% din PIB.

În realitate, în ciuda majorărilor fiscale și a măsurilor de austeritate, deficitul nu a înregistrat o scădere semnificativă și, având în vedere ritmul de creștere, se estimează că la sfârșitul anului 2025 va fi mai mare decât în 2024.

Impactul deficitului asupra economiei și cetățenilor

În afară de câteva companii de stat profitabile, în principal din sectorul energetic, statul român nu generează venituri proprii suficiente. Veniturile bugetare provin aproape exclusiv din contribuțiile angajaților și ale firmelor.

Astfel, creșterea deficitului bugetar duce la datoria publică în creștere, ceea ce înseamnă și o povară mai mare pentru cetățeni, care plătesc taxele și impozitele.

Cu cât deficitul este mai mare, cu atât nevoia de reducere a acestuia devine mai urgentă, ceea ce, din experiența recentă, implică deseori majorări de taxe plătite de populație.

Autorul recomandă: