Producerea oxigenului în adâncurile oceanului

Un studiu recent, condus de ecologistul Andrew Sweetman, a dezvăluit că, la o adâncime de 4.000 de metri în Oceanul Pacific, nodulii polimetalici, fragmente minerale de mărimea unui cartof, bogate în mangan, nichel și cobalt, generează suficientă energie electrică pentru a descompune apa în hidrogen și oxigen prin electroliză.

Această descoperire infirmă convingerile tradiționale despre originea vieții, care susțineau că oxigenul a apărut inițial prin fotosinteză, realizată de cianobacterii acum circa 2,7 miliarde de ani.

Impactul asupra extragerii de resurse din adâncuri

Această descoperire intervine într-un moment crucial, când se dezbate implementarea unor reglementări privind exploatarea resurselor minerale la mari adâncimi.

Zona de fractură Clarion-Clipperton, situată între Mexic și Hawaii, unde s-a desfășurat cercetarea, este extrem de importantă pentru companiile miniere, având rezerve substanțiale de metale critice pentru producerea bateriilor vehiculelor electrice.

Organizații de mediu, precum Greenpeace, au subliniat necesitatea interzicerii exploatării minerale la mari adâncimi, temându-se de efectele negative asupra ecosistemelor fragile din aceste regiuni.

Controverse și critici din partea comunității științifice

Studiul lui Sweetman a fost parțial finanțat de compania canadiană The Metals Company (TMC), interesată de explorarea nodulilor polimetalici. Cu toate acestea, după publicare, TMC a exprimat critici severe asupra metodologiei utilizate.

„Observațiile prezentate pot fi mai degrabă atribuite unor deficiențe metodologice, decât unui fenomen științific necunoscut”, a declarat Michael Clarke, responsabil de mediu la TMC, pentru o agenție de știri.

Mulți experți în domeniu contestă validitatea rezultatelor obținute.

Matthias Haeckel, biogeochimist la GEOMAR Helmholtz Centre for Ocean Research, Germania, susține că studiul nu a oferit dovezi concludente pentru afirmațiile și ipotezele formulate. Multe aspecte rămân neclare și necesită cercetări suplimentare.

Oliver Rouxel, cercetător în geochimie la Ifremer, Franța, a declarat că nu există un consens științific cu privire la rezultatele obținute.

Rouxel a sugerat că măsurătorile ar putea fi afectate de prezența gazelor în instrumentele de măsurare și că nodulii, în stare de echilibru cu apa de mare, nu ar putea produce electricitate pe termen lung.

„O baterie se descarcă rapid. Cum se poate menține capacitatea de a genera un curent electric într-un nodul care se formează extrem de lent?” – se întreabă cercetătorul.

După publicarea studiului, au fost trimise spre evaluare cinci lucrări care pun la îndoială concluziile lui Sweetman. Cu toate acestea, Sweetman consideră că controversele sunt normale în știință și contribuie la progresul cercetării.