Cancelarul Friedrich Merz a fost huiduit și criticat dur de public la Congresul Federal al Confederației Sindicatelor Germane (DGB). În timpul discursului său, el a afirmat că planurile de reformă ale guvernului privind sistemul de pensii obligatorii sunt influențate de „demografie și matematică”, ceea ce a stârnit hohote de râs din partea sindicatelor.

Declarații și reacții la discursul lui Friedrich Merz

Fostul președinte al CDU a cerut o „deschidere către schimbare” din partea angajatorilor și angajaților în vederea restructurării sistemului de asistență socială. El a spus că toți vor trebui să contribuie și să primească, în opinia lui, un beneficiu pe măsura eforturilor.

Discuția despre aceste planuri de reformă a provocat tensiuni, manifestate prin huiduieli și pancarte ridicate împotriva lui Merz. În parcursul congresului, reprezentanți sindicali au reacționat dur, respingând ideea de a reveni la condiții de dinainte de 1918, așa cum a menționat Yasmin Fahimi, președinta DGB, într-un discurs de deschidere.

Contestații și critici față de politica de reformă

Yasmin Fahimi a declarat că nu doresc să fie trimise înapoi în timp și a accentuat nevoia de modernizare a țării. Ea a menționat că peste 100.000 de locuri de muncă din industrie dispar anual în Germania. Publicul a reacționat prin huiduieli care au întrerupt discursul lui Merz.

Președința DGB a subliniat că nevoia principală este de a stabiliza economia și de a face priorități în politicile sociale, având în vedere impactul crizei geopolitice asupra Germaniei. Ea a avertizat că nu se poate continua cu același model ca în ultimii 20 de ani.

Propunerile reforme ale CDU/CSU și opoziția sindicatelor

Alianța CDU/CSU dorește ca limita zilei de lucru la opt ore să fie înlocuită cu un timp de lucru săptămânal maxim, propunere respinsă de sindicate. Reformele se confruntă cu opozitie din partea sindicatelor, care încă de la început au criticat dur ideea.

Merz a pledat pentru o modernizare a statului bunăstării, dar discursul său a fost întâmpinat cu proteste și huiduieli. Sindicatele cer menținerea sistemului actual, respingând orice intenție de reducere a beneficiilor sau de flexibilizare excesivă a programului de muncă.

Probleme economice și sociale în contextul reformelor

Merz a afirmat că Germania trebuie să-și revină, indicând că peste 100.000 de locuri de muncă din industrie dispar în fiecare an. El a spus că promisiunea că politicile geopolitice nu vor avea impact asupra sistemului social s-a dovedit a fi prea optimistă, adăugând că vor fi necesare prioritizări.

Discuțiile despre reforme au fost influence de nemulțumirea cetățenilor față de creșterea prețurilor și problemele economice. Prețurile benzinei în Germania sunt mai mari decât în Franța și Austria, ceea ce, potrivit analiștilor, a agravat nemulțumirea publicului.

Creșterea sprijinului pentru AfD

Partidul Alternativa pentru Germania (AfD), acuzat de etichetări extremiste, a înregistrat o creștere a sprijinului electoral, trecând de 25% în sondaje din martie și ajungând la 27%, depășind astfel Partidul Creștin-Democrat (CDU).

AfD a profit adus de disconfortul cetățenilor față de problemele economice și energetice ale țării, criticând guvernul și distanțându-se de retorica de tip „Maga”. Sondajele indică o posibilă votare aproape de 40% pentru AfD în Saxonia-Anhalt, unde partidul ar putea câștiga majoritatea la alegerile din septembrie, depășind coaliția actuală condusă de CDU.

Președintele institutului de sondaje Forsa a remarcat că frustrarea publicului față de promisiunile politice nerealizate și discursurile populiste a crescut, iar în cercurile clasei de mijloc susținerea pentru AfD devine mai vizibilă.

Ministerul de Interne a precizat că evoluțiile electorale vor avea implicații directe asupra politicii și viitoarelor configurații ale guvernării în regiune, precum și asupra poziționării partidurilor în peisajul politic german.