Senatul va discuta luni, de la ora 16:00, moțiunea simplă intitulating „Calea ferată a pierdut trenul”, inițiată de senatorul Petrișor-Gabriel Peiu în numele Alianței pentru Unirea Românilor. Documentul, semnat de o pătrime dintre parlamentari, acuză degradarea gravă a sistemului feroviar românesc și responsabilizează direct conducerea politică actuală a Ministerului Transporturilor, precum și premierul Ilie Bolojan.

Moțiunea pleacă de la scandalul în care un om de afaceri ar fi oferit o mită de 1,5 milioane de euro președintelui PNL Vaslui, Mihai Barbu, pentru a obține o audiență la premierul Bolojan. Autorii susțin că Barbu, apropiat de structurile feroviare, ar fi fost promovat în funcții-cheie de miniștri PSD, deși nu deținea calificările necesare. A condus consecutiv CFR Călători, Metrorex, Compania de Telecomunicații CFR și, în prezent, Autoritatea de Reformă Feroviară.

Moțiunea evidențiază că, în 2024, trenurile de pasageri au circulat cu o viteză medie de puțin peste 40 km/h, iar transportul de mărfuri doar 17 km/h, plasând România pe penultimul loc în Uniunea Europeană.

Documentul critică întârzieri semnificative în implementarea proiectelor finanțate prin PNRR și PT 2021-2027, în valoare totală de peste 5,7 miliarde de euro.

Dintre proiectele amânate se numără modernizarea liniilor feroviare Curtici-Simeria, Brașov-Simeria, Cluj-Episcopia Bihor și Caransebeș-Timișoara-Arad, toate aflându-se în stadii de execuție mult sub termenele stabilite. Sunt vizate și achizițiile de material rulant, unde livrările de rame Alstom și PESA sunt întârziate cu peste doi ani. Documentul critică și funcționarea Autorității de Reformă Feroviară, despre care inițiatorii afirmă că reprezintă „exces de birocrație”, și ridică semne de întrebare cu privire la modul de gestionare a licitațiilor, inclusiv excluderea producătorilor chinezi, o decizie considerată ilegală de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Moțiunea solicită adoptarea unei strategii naționale pentru dezvoltarea transportului feroviar, menținerea finanțării actuale, sancționarea companiilor care întârzie proiectele, sprijinirea producătorilor români de material rulant și realizarea unui coridor feroviar strategic Galați-Siret-Constanța, esențial pentru fluxurile comerciale către Ucraina și protecția Deltei Dunării.

De asemenea, parlamentarii vor analiza moțiunea simplă „România în beznă – falimentul planificat al sistemului energetic național”, depusă de același grup parlamentar împotriva ministrului Energiei, Bogdan Ivan.

Inițiativa susține că sistemul energetic național se află într-o stare „criticǎ” și că politicile din ultimii ani ar fi dus la „reducerea rezervelor sincrone și la creșterea riscului de pană de curent”.

Documentul critică închiderea sau oprirea temporară a unor capacități energetice, inclusiv unități termo, hidro și nuclear, precum și dependența tot mai mare de producția nesincronizată, în special solară și eoliană, fără un sistem adecvat de stocare.

Potrivit moțiunii, prețurile la energie, raportate la puterea de cumpărare, se numără printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, iar absorbția fondurilor europene în domeniu este „sub media europeană”.

Inițiatorii solicită redeschiderea și modernizarea capacităților sincrone, investiții în stocare și elaborarea unei strategii energetice naționale „coerente și adaptate nevoilor României”.