Cum poate Donald Trump să preia Groenlanda în patru pași, conform POLITICO
Donald Trump și-a exprimat intenția ca Statele Unite ale Americii să controleze Groenlanda. Problema principală este că insula este deținută de Danemarca, iar majoritatea locuitorilor nu vor să devină parte a Statelor Unite, conform unei analize POLITICO despre posibilitățile de acțiune ale SUA.
Deși ideea unei incursiuni în Nuuk sau preluarea forțată a teritoriului pare nekonvențională, există o strategie bine definită, iar Trump pare să fi început deja acest proces. Aceasta seamănă, pentru europeni, cu abordarea expansionistă a președintelui rus Vladimir Putin.
POLITICO a discutat cu oficiali ai Uniunii Europene, membri NATO, experți în apărare și diplomați pentru a analiza modalitățile prin care SUA ar putea obține control asupra insulei arctice, bogată în resurse și fundamentală strategic.
„Ar putea fi nevoie de doar cinci elicoptere… fără a necesita un număr semnificativ de militari. (Groenlandezii) nu ar putea face nimic.”, a spus un politician danez confidențial.
Etapa 1: Campanie de influență pentru autonomia Groenlandei
Imediat după preluarea mandatului, administrația Trump a discutat despre autonomia Groenlandei, un teritoriu semi-autonom al Danemarcei. O Groenlandă independentă ar putea negocia direct cu SUA, în prezent fiind necesară aprobarea Copenhagăi.
Pentru a obține independența, locuitorii trebuie să participe la un referendum și să negocieze un acord acceptat atât de Nuuk, cât și de Copenhaga. Conform unui sondaj din 2025, 56% dintre groenlandezi ar vota pentru independență, iar 28% împotrivă.
Operatorii cu legături cu Donald Trump au desfășurat activități de influență în Groenlanda. Serviciul danez de securitate și informații, PET, a avertizat că teritoriul „este ținta unor campanii diversificate de influență”.
Felix Kartte, specialist în politici digitale, a explicat metodele de influență rusească în țări precum Moldova, România și Ucraina: „Rusia combină tactici offline și online. La nivel terestru, colaborează cu actori apropiați, precum partide extremiste, rețele de diaspora sau oligarhi pro-ruși și plătește persoane pentru a participa la proteste anti-UE sau anti-SUA. De asemenea, creează larg rețele de conturi false și pseudo-media pentru a amplifica aceste activități online și a susține anumite candidați sau poziții. Scopul nu este neapărat de a convinge alegătorii că o opțiune pro-rusă este mai bună, ci de a face ca aceasta să pară mai mare, mai zgomotoasă și mai populară decât în realitate, generând senzația de inevitabilitate.”.
Se pare că în Groenlanda, Statele Unite folosesc tactici similare.
Stephen Miller, adjunctul șefului de cabinet al lui Trump, a afirmat pentru CNN că „nimeni nu va lupta militar cu SUA pentru viitorul Groenlandei”.
Luna trecută, Trump a instituit funcția de trimis special pentru Groenlanda și l-a numit pe guvernatorul Louisianei, Jeff Landry, pentru această poziție.
Președintele Donald Trump a declarat că scopul său este „să transforme Groenlanda în parte a SUA”.
Vicepreședintele JD Vance, care a vizitat Groenlanda în martie, a afirmat că „poporul Groenlandei va avea propriul drept de autodeterminare” și speră ca „ei să aleagă să coopereze cu Statele Unite, deoarece suntem singura națiune care le va respecta suveranitatea și securitatea”.
Etapa 2: Oferirea unei opțiuni avantajoase Groenlandei
Dacă locuitorii Groenlandei aleg independența și se desprind de Danemarca, următorul pas pentru SUA ar fi să aducă insula sub influența americană.
O posibilitate ar fi integrarea Groenlandei ca stat al SUA, idee discutată de susținătorii lui Donald Trump. Prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, a declarat că „SUA nu are dreptul să anexeze” Groenlanda, după ce Katie Miller, soția lui Stephen Miller, a postat pe rețelele sociale o hartă cu insula, steagul american și cu textul „ÎN CURÂND”.
Majoritatea groenlandezilor sunt împotriva acestei idei. Conform sondajului din 2025, 85% nu vor ca insula să devină parte a Statelor Unite ale Americii.
Chiar și susținătorii independenței, favorabili lui Trump, nu sunt entuziasmați de această posibilitate.
Există însă alte alternative. Administrația Trump ar putea propune Groenlandei semnarea unui Acord de Libertate de Asociere (COFA), similar celor cu Micronezia, Insulele Marshall sau Palau.
Aceste acorduri oferă servicii esențiale, protecție și comerț liber, în schimbul prezenței militare fără restricții. Ideea a fost recent reluată.
Kuno Fencker, deputat groenlandez de opoziție pro-independență, a menționat că încearcă „să explice americanilor că nu dorim să fim ca Puerto Rico sau orice alt teritoriu al Statelor Unite. Dar un Acord de Libertate de Asociere, sau alte forme de înțelegeri bilaterale – trebuie să vină în negocieri, iar groenlandezii vor decide printr-un plebiscit”.
Etapa 3: Atragerea Europei
Etapa 4: Utilizarea scenariului militar
Ce se întâmplă dacă Groenlanda sau Danemarca, de acordul căreia depinde separarea de Copenhaga, refuză planurile lui Donald Trump?
O intervenție militară a SUA ar putea fi realizată fără obstacole majore. Potrivit lui Thomas Crosbie, de la Colegiul Regal Danez de Apărare, echipa lui Trump analizează multiple scenarii.
„Cea mai temută este o strategie de tip fait accompli, asemănătoare cu cea folosită de Putin în Ucraina, constând în ocuparea rapidă a teritoriului și revendicarea sa ca fiind al americanilor. Ar putea trimite trupe în Groenlanda și să declare teritoriul american… armata SUA este capabilă să debarce rapid oricât de multe forțe, fie pe cale aeriană, fie pe mare, și să susțină această revendicare.”, a explicat pentru POLITICO.
Lin Mortensgaard, cercetător la Institutul Danez de Studii Internaționale, afirmă că SUA dispun deja de aproximativ 500 de militari și contractori locali în baza spațială Pituffik din nordul insulei.
De asemenea, circa 100 de soldați din Garda Națională din New York sunt periodic trimiși în Groenlanda în perioadele de vară pentru misiuni de suport științific.
Cu toate acestea, capacitatea de apărare a Groenlandei este limitată. Teritoriul nu are o forță armată proprie.
Comandamentul Arctic al Danemarcei dispune de resurse minime, constând în principal din patru nave, o patrulă cu câini trasiți, câteva elicoptere și un avion de patrulare maritimă.
Din cauza acestei situații, Lin Mortensgaard arată că SUA ar putea prelua controlul în Nuuk într-o jumătate de oră sau mai puțin, dacă decid să trimită trupe sau forțe speciale.
„Domnul Trump face declarații și apoi acționează. Dacă ai fi unul dintre cei 60.000 de locuitori din Groenlanda, ai avea motive de îngrijorare.”, a comentat eurodeputata daneză Stine Bosse.
Romain Chuffart, directorul Institutului Arctic din Washington, avertizează că o astfel de acțiune nu ar avea temei legal atât în dreptul american, cât și în cel internațional.
O ocupație mai lungă de 60 de zile ar necesita aprobarea Congresului SUA. De asemenea, ar însemna o încălcare a alianței NATO, ceea ce ar compromite poziția SUA pe plan internațional.”
