Florin Cîțu, fost premier al României, a contestat ideea conform căreia economia țării ar fi crescut nesustenabil, bazată pe consum finanțat din datorii. El susține că această teorie nu se bazează pe datele oficiale și că, din contră, sectorul privat are cea mai mică datorie din Uniunea Europeană, fapt ce contrazice aceste afirmații.

Contextul declarațiilor lui Cîțu

Într-o postare pe Facebook, fostul premier a afirmat că, în spațiul public, s-a promovat în mod repetat ideea unei creșteri economice nesustenabile, alimentată de datorii. El a menționat că această interpretare nu se susține de date oficiale.

Răspunsul bazat pe datele Eurostat

Florin Cîțu evidențiază că, potrivit Eurostat, România are cea mai mică datorie a sectorului privat din Uniunea Europeană. El a specificat că aceasta este sub Polonia, Lituania, Bulgaria și mult sub media UE.

Sectorul privat românesc și datoriile

Fostul premier argumentează că firmele și populația din România nu sunt cele mai îndatorate. Astfel, teza conform căreia creșterea s-a realizat pe datorie privată este invalidată, deoarece sectorul privat are cele mai mici datorii din întreg spațiul european.

Responsabilitatea pentru dezechilibrele financiare

El subliniază că problema datoriei publice nu a fost generată de mediul privat. Datoria publică a crescut ca urmare a deciziilor politice, care au dus la cheltuieli permanente peste capacitatea reală a economiei, explicând că această diferență este responsabilitatea statului.

Politicile fiscale ale actualei guvernări

Cîțu afirmă că guvernul actual a optat pentru majorarea taxelor și suprataxarea mediului privat pentru a acoperi deficitul bugetar. El critică această metodă, menționând că nu a fost urmărită reducerea risipei sau reforme structurale ale cheltuielilor publice.

Critici la adresa deciziilor guvernamentale

Fostul premier explică că această abordare a fost rezultatul deciziei Ministerului Finanțelor, adoptată și de premier. El afirmă că sectorul privat, încă sănătos, a fost suprataxat pentru a acoperi deficitul generat de cheltuielile statului.

Impactele suprataxării asupra economiei

Cîțu remarcă că această politică a dus la încetinirea creșterii economice, reducerea consumului și amânarea investițiilor. El consideră că nu există argumente economice solide pentru suprataxarea sectorului privat, care este cel mai puțin îndatorat din UE.

Opțiunea politică vs. argumentele economice

Fostul premier afirmă că decizia de a suprataxa mediul privat a fost una politică, nu susținută de argumente economice. El susține că singura soluție rațională pentru acoperirea deficitului bugetar este utilizarea resurselor celor care produc, adică sectorul privat.