Președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Valeriu Zgonea, a afirmat că transformarea digitală a României trebuie să depășească aspectele tehnice, fiind legată de integrarea tehnologiilor în economie și societate, precum și de consolidarea capacității instituționale și a cooperării între autorități. Declarațiile au fost făcute în timpul Conferinței Europa Connect – România Digitală.

Transformarea digitală: mai mult decât tehnologie

Valeriu Zgonea a explicat că digitalizarea nu se limitează la conectivitate, device-uri sau platforme. În europă, procesul este perceput ca o integrare profundă a tehnologiilor în activitățile economice și sociale. Succesul depinde de guvernanță, reglementări și capacitate instituțională.

„Digitalizarea înseamnă integrarea tehnologiilor la un nivel profund. Guvernanța, capacitatea și reglementarea stimulează adoptarea, stabilesc standarde și creează cadrul de dezvoltare”, a declarat Zgonea.

Digitalizarea trebuie să fie centrată pe oameni

Zgonea a subliniat că modelul european pune accent pe incluziune și pe factorul uman. El a adăugat că digitalizarea inclusivă nu trebuie să ocolească pe nimeni, fie persoane, firme sau instituții.

„Digitalizarea inclusivă trebuie să includă pe toți. Mulți încă nu beneficiează de productivitatea digitală”, a spus oficialul.

Probleme în implementarea digitalizării în administrație și mediul economic

Președintele ANCOM a criticat faptul că, în unele cazuri, digitalizarea în administrație rămâne superficială, reprezentând doar trecerea birocrației în format digital.

„Pentru multe instituții, digitalizarea înseamnă doar digitalizarea birocrației analogice”, a afirmat Zgonea.

De asemenea, a evidențiat existența unor vulnerabilități, precum lipsa interoperabilității între instituții și deficitul de competențe digitale în administrație.

„Interoperabilitatea între instituții lipsește și capacitatea administrativă este redusă din cauza deficitului de competențe digitale. Lipsa dialogului constructiv ar trebui să fie înlocuită cu rezultate”, a punctat oficialul.

În mediul economic, Zgonea a remarcat că multe companii, în special IMM-urile, nu integrează procese digitale și tehnologii avansate de colectare și prelucrare a datelor.

Reglementările europene și schimbarea paradigmei

El a explicat că Uniunea Europeană construiește o nouă arhitectură de reglementare digitală, în cadrul Deceniului Digital 2030. Acest plan vizează consolidarea pieței digitale, protejarea drepturilor cetățenilor și creșterea competitivității economice.

„Noile reglementări includ acte precum regulamentul privind serviciile digitale, pietele digitale, guvernanța datelor și regulamentul privind inteligența artificială”, a spus Zgonea.

El a subliniat că aceste măsuri impun o schimbare majoră în modul în care autoritățile functionează, trecând de la reglementarea sectorială clasică la o abordare transversală, bazată pe cooperare interinstituțională europeană.

Pentru a eficientiza procesele, Zgonea a propus crearea unui mecanism de coordonare între autoritățile de reglementare din România, pentru a limita timpii de decizie și a accelera adaptarea la noile cerințe ale pieței digitale.

Securitatea cibernetică și infrastructura digitală

Un aspect esențial al digitalizării îl reprezintă securitatea cibernetică. Zgonea a declarat că aceasta este o componentă strategică a securității naționale, fiind susținută prin directiva NIS 2.

„Prin această directivă, autoritățile au atribuții clare privind supravegherea operatorilor de servicii esențiale și gestionarea riscurilor cibernetice”, a explicat oficialul.

România dispune de o infrastructură digitală solidă, plasându-se printre primele trei state din Uniunea Europeană din punct de vedere al performanței. În ciuda acestui fapt, digitalizarea administrației și a sectorului privat avansează lent și este fragmentată, nivelul de digitalizare în mediul economic fiind redus.

Rolul reglementării în dezvoltarea digitală

Valeriu Zgonea a evidențiat importanța reglementării pentru procesul de digitalizare. Conform oficialului, lipsa unui cadru clar poate genera dezechilibre și poate bloca progresul.

„Reglementarea nu frânează digitalizarea, ci o ghidează. Fără reguli ferme și autorități puternice, digitalizarea devine inegală și haotică”, a afirmat el.

În contextul european, Zgonea a subliniat necesitatea cooperării și coordonării între țările membre pentru evitarea izolării și pentru consolidarea poziției României în economia digitală globală.

Proiectul „EUROPA CONNECT” și direcții viitoare

Proiectul „EUROPA CONNECT” urmărește promovarea politicilor europene în domeniul digital, facilitând dialogul între factorii decizionali din București și reprezentanții instituțiilor europene. Între activități se numără monitorizarea inițiativelor UE, comunicarea și organizarea de evenimente în România, Belgia și Franța.

Partenerii conferinței au fost Vodafone, Banca Transilvania, Erbasu Construcții, Hidroelectrica și Transgaz.

În încheiere, oficialul a subliniat că succesul digitalizării depinde de implementarea unui cadru legislativ coerent, de consolidarea dialogului interinstituțional și de colaborarea europeană.