Călin Georgescu, fost candidat la președinție, s-a prezentat marți la Instanța Supremă pentru a afla dacă procesul său privind acuzații de tentativă de lovitură de stat va fi redirecționat către Parchet sau va putea începe judecata pe fond. La sediul ICCJ, a fost așteptat de zeci de susținători, iar instanța a amânat pronunțarea verdictului.

După ieșire, Georgescu a făcut declarații privind semnificația Paștelui și a afirmat că poporul român a înțeles că Învierea nu reprezintă doar un eveniment religios, ci și un început al unui proces de transformare și renaștere. El a susținut că libertatea reală vine din alegerea binelui și opoziția față de rău, sugestiv vorbind despre acest moment ca despre o „înviere” a națiunii.

De asemenea, Georgescu a criticat guvernul actual, despre care a spus că este „fără urmă de demnitate și fără frică de Dumnezeu”. El a declarat că țara seamănă cu un „univers concentrațional”, unde libertatea de exprimare a fost restrictivă, iar opoziția față de guvernanți a fost redusă, fiind comparată cu interzicerea de a numi acțiunile guvernanților drept „hoți”.

Fostul candidat a reafirmat însă convingerile sale conservatoare, menționând că poporul român este mai ales ancorat în valorile naționalist-morale creștine. El a pus accent pe valorile fundamentale: Dumnezeu, Patrie, Familie, Onoare.

Punctele de accent prezentate în fața judecătorilor în ziua de Paște

Primul punct subliniat de Georgescu a fost împrumutul de 16,8 miliarde de euro obținut de România de la Comisia Europeană, pentru proiecte militare, prin programul SAFE. El a solicitat clarificări privind transferurile de tehnologie, procentul din producție care rămâne în țară și beneficiile pentru industria românească. Georgescu a întrebat cine va răspunde dacă aceste condiții nu sunt respectate și dacă vom fi îndatorați inutil pe două generații.

Al doilea punct a fost legat de banii pierduți din cauza schimbărilor în jaloane și a lipsei de consultare a Parlamentului în procesul de implementare a proiectelor. Georgescu a subliniat că guvernul a încălcat obligațiile și că această situație a dus la pierderi financiare.

În al treilea punct, Georgescu a criticat decizia guvernului de a închide minele de cărbune fără alternative și a evidențiat impactul asupra prețurilor energiei și asupra industriei naționale. El a menționat că energia devine de cinci ori mai scumpă, iar zone întregi se confruntă cu lipsă de apă și căldură, punând în discuție responsabilitatea guvernanților.

Al patrulea punct s-a referit la ratificarea unui acord internațional cu MERCOSUR, fără consultarea Ministerului Agriculturii. Georgescu a afirmat că acest acord riscă să distrugă agricultura românească și să pune probleme în ceea ce privește sănătatea consumatorilor, importul de produse fiind considerat discutabil.

Legat de politica economică, el a adus în discuție plecarea anuală a multinaționalelor din România, cu echivalentul a cel puțin trei bugete ale țării, și a avertizat asupra unei posibile crize de gaze, petrol și alimente, provocată de incompetența guvernului. Georgescu a criticat actuala conducere pentru abordarea aparent ineficientă, avertizând în privința unui colaps economic dacă situația nu se îmbunătățește.

La final, Georgescu a spus că viitorul economic al României nu este o destinație, ci o greșeală gravă care poate avea consecințe greu de controlat.

< dosis explicație autorizație și proces>

Călin Georgescu, alături de alte persoane, inclusiv Horațiu Potra, se află în fața judecătorilor pentru acuzații legate de acțiuni împotriva ordinii constituționale. Procesul stă în prezent în stand-by, după amânarea pronunțării, și va decide dacă se va merge mai departe cu judecata pe fond sau dacă dosarul va fi trimis înapoi la Parchet.