„Așa cum s-a întâmplat și în Educație, unde măsurile luate nu au avut impact semnificativ asupra deficitului, ci au generat disfuncționalități și tensiuni majore în sistem, premierul Bolojan dorește acum să perturbe și administrația locală. Strategia este aceeași: sacrificii importante pentru cetățeni și comunități, cu beneficii financiare minore pentru stat”, declară Fifor, joi.

Acesta afirmă că, în educație, creșterea sarcinii didactice și reducerea personalului auxiliar au generat economii financiare minore, de ordinul sutelor de milioane de lei – sub 0,4% din deficit – dar, pe termen scurt, „au afectat funcționarea școlilor și au scăzut calitatea educației, iar pe termen mediu și lung vor crește abandonul școlar și vor agrava problemele educaționale ale României”.

Deputatul PSD adaugă că în administrația locală, disponibilizarea a 13.000 de angajați aduce o economie netă de doar 1,15 miliarde lei/an – 0,06% din PIB. Fifor consideră că această economie este nesemnificativă în comparație cu deficitul de peste 120 miliarde lei.

„În schimb, costurile sunt considerabile: blocaje în gestionarea documentelor, întârzieri în colectarea taxelor, pierderi de fonduri europene și tensiuni sociale crescute în prag de iarnă. Datele comparabile demonstrează clar că România nu are o administrație „supradimensionată”, așa cum s-a propagat în mod intenționat opiniei publice ani la rând. Din circa 8,6 milioane de angajați, doar 16–17% lucrează la stat – în linie cu media europeană, unde ponderea este de 16–18% (Eurostat). Chiar și state dezvoltate, precum Franța sau Germania, au procente mai mari, iar țările nordice, considerate modele de eficiență și calitate a serviciilor publice, ating 25–30% din totalul angajaților (OECD). Diferența nu este dată de număr, ci de modul în care administrația este organizată, digitalizată și profesionalizată. Întrebarea legitimă în această situație este: cui îi folosește această măsură, dacă economia este nesemnificativă? Nu bugetului, nu cetățenilor, nu comunităților locale”, subliniază Fifor.

O decizie lipsită de fundament

El adaugă că „nu întâmplător”, primari cu vastă experiență în administrația locală și centrală, precum Olguța Vasilescu (PSD) sau Emil Boc (PNL) au evidențiat, în repetate rânduri, faptul că este „o decizie pripită și eronată”, „lipsită de fundament, bazată pe date și situații inexacte”.

„Și, totuși, premierul rămâne indiferent la orice analiză pertinentă venită din partea organelor asociative ale administrației sau de la primarii cu vastă experiență în gestionarea comunităților. În loc să asculte și să construiască soluții reale, preferă să-și satisfacă orgoliul, transformând disponibilizările în „cheie de boltă” a reformei sale. Dar o cheie de boltă dimensionată greșit nu susține construcția, ci o distruge. Oare nimeni nu l-a avertizat în acest sens? Sau pur și simplu nu a vrut să audă? Adevărata reformă, una urgentă și necesară, mereu amânată, este reforma administrativ-teritorială. Acolo ar trebui să se concentreze premierul, dacă dorește cu adevărat să intre în istorie – un deziderat care pare să-i motiveze acțiunile –, nu pe măsuri cu efecte nesemnificative și cu costuri sociale și administrative considerabile. Un lucru este evident: măsurile de austeritate trebuie abandonate. Soluția nu stă în concedierile în masă și în preaplinul fiscal, ci în eliminarea evaziunii fiscale și în stimularea economiei, printr-un program care pune accent pe investiții și pe productivitate. Un program prezentat deja de președintele Sorin Grindeanu. Stimulăm economia, eliminăm corupția, colectăm impozitele, și astfel se vor obține venituri mai mari pentru buget”, mai afirmă Mihai Fifor.

Întradevăr, Fifor susține că premierul a recunoscut public eșecul: „ținta de reducere a deficitului bugetar nu va fi atinsă cu pachetul său de măsuri de austeritate. Majorarea TVA și a altor taxe nu fac decât să crească inflația și să încetinească economia. Alternativa noastră este un sistem fiscal echilibrat, capabil să rezolve problema bugetară fără a genera inflație și sprijinind puterea de cumpărare a salariaților cu venituri mici”.