Barometrul INSCOP publicat joi indică faptul că cetățenii români manifestă cea mai mare apreciere față de Biserică și Forțele Armate. Încrederea în Biserică și Poliție a înregistrat creșteri față de luna iulie 2025, în timp ce celelalte instituții incluse în sondaj au înregistrat scăderi.

În mod concret, Biserica ocupă prima poziție în ierarhia încrederii. 63,9% dintre participanții la sondaj au declarat că manifestă o încredere mare sau extrem de mare în această instituție. Comparativ cu iulie 2025, nivelul de încredere al românilor față de Biserică a crescut cu 6,2% în ianuarie 2026.

Pe locul secund se află Forțele Armate, cu un nivel de încredere de 61,8%, ușor mai mic față de 63% înregistrat în iulie 2025. Poliția se situează pe poziția a treia, cu o încredere de 50%. Față de iulie 2025, încrederea în Poliție a crescut semnificativ cu 6,8%, de la 43,2%.

Instituția Președinției se află pe locul 4 în clasament, cu un nivel de încredere de 27,9%, comparativ cu 34,8% în iulie 2025, iar Justiția ocupă poziția a cincea, cu 25,4% încredere.

La celălalt pol, instituțiile despre care românii au cea mai redusă încredere sunt Guvernul, cu 18,4%, în scădere față de 20,4% în iulie 2025, și Parlamentul, cu 11,9%, față de 14,5% în aceeași perioadă.

„Instituțiile percepute ca fiind „nepolitice” domină încrederea publicului. Biserica și Armata rămân simboluri ale stabilității și identității naționale, ceea ce indică că populația caută valori de continuitate în afara dezbaterii politice directe. Acest pattern este caracteristic societăților cu o încredere structural scăzută în clasa politică. Instituțiile politice sunt captivate de un deficit cronic de credibilitate. Nu vorbim doar de nemulțumiri temporare, ci de o lipsă de încredere persistentă în organismele reprezentative. Aceasta reflectă o ruptură între cetățeni și mecanismele tradiționale ale democrației, alimentând discursuri populiste, anti-sistem și formule radicale de exprimare politică”, afirmă Remus Ștefureac, director INSCOP Research.

ACȚIȘI ȘI: Sondaj INSCOP – 39% dintre români consideră că Uniunea Europeană limitează suveranitatea națională, însă majoritatea se tem de consecințele unei astfel de ieșiri

Datele pentru realizarea acestui barometru au fost colectate în perioada 12-15 ianuarie 2026, utilizând metoda interviurilor prin chestionar. Datele au fost colectate telefonic, prin metoda CATI (interviuri telef/onice), pe un eșantion simplu, stratificat, format din 1100 de persoane cu vârsta de 18 ani și peste, din România. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, cu un nivel de încredere de 95%.