Fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, afirmă că majorarea dobânzilor din România nu este rezultatul depunerii amendamentelor la bugetul de către PSD, ci a avut loc înainte de publicarea acestuia în transparenta publică. El attribuie această creștere contextului internațional, în special conflictului din Iran și retragerii de lichidități de pe piețele financiare globale.
Factorii externi influențează dobânzile pe piețele financiare
Adrian Câciu susține că principala cauză a exploziei dobânzilor o constituie situația din zona euro. El precizează că Germania a ajuns la o dobândă de 2,99%, în timp ce Franța și Italia se luptă să nu atingă pragul de 4%. Risc de fragmentare în zona euro și dificultăți de refinanțare ale statelor membre au alimentat aceste fluctuări.
Impactul evenimentelor internaționale asupra România
Potrivit fostului ministru, aceste tendințe externe afectează și piețele financiare din România, unde creșterea dobânzilor a fost de peste 15% într-o lună. El accentuează faptul că evoluțiile din afara țării au un impact major asupra costurilor de finanțare ale statului român.
Legile bugetare și credibilitatea lor
Câciu subliniază că, în opinia sa, publicarea legilor bugetare a contribuit la creșterea dobânzilor, deoarece aceste legi nu sunt considerate convingătoare, fiind bazate pe prognoze considerate prea optimiste. El menționează că măsurile financiare propuse nu țin cont de șocul recesiunist și de cel energetic, ceea ce sporește riscurile piețelor.
Amendamentele la buget și impactul asupra indicatorilor macroeconomici
Fostul ministru rassicură că amendamentele depuse de PSD nu afectează ținta de deficit, care va menține nivelul de 6,2%. El afirmă că, în cazul oricăror ajustări, aceste modificări vor avea ca scop rearanjarea fondurilor pe priorități, astfel încât să se combată criza socială și economică, precum și să se asigure finanțarea proiectelor locale.
Prioritizarea cheltuielilor și obiectivele bugetului
În opinia lui Câciu, modificările bugetare urmăresc să răspundă problemelor generate de recesiune și de criza energetică, ajustând sumele în funcție de noile priorități. El afirmă că aceste măsuri nu vor destabiliza bugetul, ci vor contribui la construcția unei economii cu creștere și în anul 2026.
Criticile legate de construcția bugetului
Câciu afirmă că modul în care a fost construit bugetul actual poate conduce la o recesiune severă, dacă nu se adoptă ajustări. El susține că bugetul, așa cum este întocmit, nu răspunde în mod adecvat provocărilor economice și sociale actuale.
Autoritățile financiare și partidele politice din România continuă să debateze efectele creșterii dobânzilor și pe termen lung, în contextul internațional. Prezentul buget urmărește să asigure stabilitatea și creșterea economică, în ciuda provocărilor externe.
