România va primi suma integrală solicitată prin cererea de plată nr. 4 din PNRR, în valoare de 2,62 miliarde de euro, conform anunțului făcut luni de ministrul Dragoș Pîslaru. Confirmarea a fost transmisă în timpul unui briefing de presă de la finalul ședinței de Guvern.

Detalii despre cererea de plată nr. 4 și stadiul implementării

Ministrul Pîslaru a precizat că analiza privind îndeplinirea jaloanelor pentru această cerere de plată s-a încheiat și s-a ajuns la concluzia că suma solicitată este „curată”. Cererea a fost depusă în decembrie anul trecut, iar în prezent este finalizată.

El a adăugat că pentru această cerere nu există o scrisoare de tip „cerere de plată 3”, lucru considerat o premieră pentru România din 2021. Această situație indică un progres în mod normal al procesului de obținere a fondurilor europene în cadrul PNRR.

Negocierile cu Norvegia, Liechtenstein și Islanda

Ministrul a mai declarat că au fost finalizate negocierile dintre România și țările nordice pentru finanțare în valoare de aproape 500 de milioane de euro. Acest pas a reprezentat o etapă importantă, după ce negocierile, anterior blocate, au fost reluate și încheiate cu succes.

Participarea acestor țări a fost considerată esențială pentru accesarea fondurilor, iar finalizarea negocierilor deschide posibilitatea pentru utilizarea acestor resurse în proiectele planificate.

<—>
Până acum, România a avut dificultăți în avansarea negocierilor pentru fonduri suplimentare din afara Fondului European de Dezvoltare pentru anumite proiecte. Anunțul despre încheierea negocierilor cu Norvegia, Liechtenstein și Islanda reprezintă o schimbare în acest context.

Cancelarările și blocajele de dinainte au fost atribuite, conform surselor, unor probleme legate de proceduri și de comunicarea între părți. Finalizarea acestora indică o accelerare a accesului la fonduri europene externe, esențiale pentru programe de investiții naționale.

<—>
Gestul de a negocia cu aceste țări a fost considerat de oficiali ca fiind un pas strategic pentru diversificarea surselor de finanțare. Diferența de aproape jumătate de miliard de euro va fi utilizată în proiecte naționale, susține Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Până la momentul actual, nu au fost divulgate detalii despre eventuale condiții sau proceduri suplimentare. România urmărește să maximizeze accesul la fonduri europene atât din surse interne, cât și externe, pentru a susține dezvoltarea infrastructurii și proiectelor de interes național.

<—>
Anunțarea finalizării negocierilor și confirmarea plății complete pentru cererea nr. 4 reprezintă o evoluție semnificativă în procesul de implementare a PNRR și în atragerea finanțărilor externe.

Toate aceste etape trebuie să contribuie la realizarea obiectivelor stabilite de Guvern pentru anul curent, în condițiile în care accesul la fonduri va susține proiecte și investiții în diferite domenii naționale.