**România, în fața unui nou termen limită pentru utilizarea fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență**

Un mesaj publicat de ministrul Dragoș Pîslaru indică responsabilitatea guvernelor anterioare pentru pierderea a 458,7 milioane de euro din fonduri europene, acuzându-i pe Ilie Bolojan, Marcel Ciolacu, și pe cei implicați în gestionarea reformelor. Pîslaru trimite un semnal clar despre dificultățile cu care se confruntă actualul Guvern în recuperarea acestor fonduri.

Contextul gestionării fondurilor europene

Dragoș Pîslaru denunță tergiversări din partea unor foste guverne în implementarea reformelor solicitate de Uniunea Europeană în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. El susține că responsabili pentru pierderea banilor sunt foștii lideri politici, nu actuala conducere, criticând ineficiența și întârzierile.

Plata cererii nr. 3 și problemele asociate
Pîslaru explică că cererea de plată nr. 3, depusă pe 15 decembrie 2023, cu o întârziere de nouă luni față de termenul stabilit inițial, nu a respectat jaloanele necesare. El afirmă că Ministerul de Finanțe condus de Adrian Câciu a semnat oficial că reformele fuseseră îndeplinite, dar verificările făcute de Comisia Europeană au contrazis această declarație. Ca urmare, în mai 2025, Uniunea Europeană a suspendat parțial plățile pentru patru reforme importante, respectiv pensiile speciale, programul AMEPIP, și numirile în Consiliile de Administrație din domeniul energiei și transporturilor.

Impactul guvernării lui Marcel Ciolacu

Pîslaru amintește că guvernul condus de Marcel Ciolacu a fost implicat în procesul de depunere a cererii de plată, însă a întâmpinat probleme legate de întârzieri și neîndeplinirea jalonilor. El susține că ministrul Adrian Câciu, în fața Comisiei Europene, a garantat că reformele fuseseră finalizate, deși verificările europene au constat contrariul.

Situația Guvernului Ilie Bolojan

Potrivit ministrului, Guvernul condus de Ilie Bolojan a preluat mandatul pe 23 iunie 2025, cu un termen de doar șase luni pentru a realiza reforme esențiale. Timpul foarte scurt a făcut ca, din cauza întârzierilor acumulare, unele reforme să fie dificil de finalizat integral.

„Am avut doar câteva luni pentru a încerca să remediem întârzierile din ani de zile. Am reușit să progresăm în anumite domenii, însă altele au rămas în urmă din cauza întârzierilor mari,” afirmă Pîslaru.

Ministrul detaliază principalele reforme ce trebuiau implementate pentru a asigura recuperarea fondurilor europene: reforma pensiilor speciale, operaționalizarea Programului AMEPIP, și restructurarea companiilor de stat din energie și transporturi.

Cauzele pierderii fondurilor europene

Pîslaru subliniază că tergiversările instituționale au avut un impact negativ asupra utilizării fondurilor. Timpul scurs pentru reforme a fost afectat de amânări determinate de tergiversarea deciziilor în CCR referitoare la reforma pensiilor magistraților și de influență politică în gestionarea programului AMEPIP și în companiile statale din energie și transport.

Aceste întârzieri au condus la pierderea a 458,7 milioane euro, suma considerată scurgere de fonduri europene din cauze administrative și politice, și nu din lipsa fondurilor.

**Guvernul actual are o fereastră de timp limitată până la 28 noiembrie 2025 pentru a remedia problemele și a evita pierderea integrală a fondurilor alocate, însă eforturile sunt îngreunate de situația dificilă a reformelor în domeniile cheie.**