Potrivit surselor Mediafax, Daniel David și-a prezentat demisia înainte de sărbătorile de iarnă.

Primele informații indică nemulțumire față de alocarea bugetară și necesitatea reducerii fondurilor destinate universităților.

Daniel David ocupă funcția de ministru al Educației și Cercetării din România din 23 decembrie 2024, activând în două guverne.

Originar din mediul academic, este profesor de psihologie și a fost rector al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Conform unor surse, Marilen Pirtea ia în calcul posibilitatea de a-i succeda lui Daniel David în funcție.

Pirtea este deputat PNL, aflat la cel de-al treilea mandat și, din 2012, rector al Universității de Vest din Timișoara.

Daniel David a exprimat public intenția de a renunța la mandat. Recent, la TVR Info, a explicat că planifică această plecare pentru stabilizarea sistemului educațional și a administrației prezidențiale, monitorizarea evaluărilor internaționale și asigurarea fondurilor europene.

„Voiam să vin cu un orizont de câteva luni, până în mai, pentru a consolida instituția prezidențială și stabilitatea națională. De atunci, am considerat că pot rămâne până la startul anului școlar, pentru a sprijini procesul de evaluare internațională și a evita problemele generate de plecarea unui ministru al unui sistem bugetar major. De asemenea, intenția era să stau până când Comisia Europeană va realiza evaluarea generală, pentru a ne confirma stabilitatea și buna utilizare a fondurilor europene”, a spus ministrul Daniel David.

Anunțul lui David

„La data de 22 decembrie 2025, la exact un an de la numirea mea în funcția de ministru al Educației și Cercetării (22 decembrie 2024), am solicitat premierului eliberarea mea din această poziție, depunând demisia oficială. Recent, am primit confirmarea acestei decizii. Deși actul de demisie este unilateral, am dorit să fie o despărțire amiabilă, în același spirit în care am colaborat.”

A fost o onoare să reprezint țara în această calitate de specialist/tehnocrat susținut de PNL, fără afiliere politică, în două mandate – 23 decembrie 2024 – 23 iunie 2025 și 23 iunie 2025 – (probabil) 23 decembrie 2025 – și le mulțumesc președintelui țării Nicușor Dan și prim-ministrului Ilie Bolojan pentru suportul constant. Consider că am colaborat cu oameni cinstiți și dedicați binelui țării, iar faptul că am avut ocazia să lucrăm împreună mă face mândru.

Fără a fi politician, am acceptat postul de ministru al Educației și Cercetării în credința că, în momente dificile pentru națiune, responsabilitatea față de binele public trebuie să primeze. Pe durata mandatului, am acționat cu rigoare, sinceritate și respect față de cetățeni și instituții, făcând tot posibilul pentru binele comun. Consider că această misiune a fost îndeplinită. Nu am ales vremurile, ci modul în care le-am înfruntat. Reforma, deciziile asumate și cadrul instituțional pus în mișcare, bazate pe Raportul QX (https://www.edu.ro/sites/default/files/Daniel_David_Raport_QX.pdf) – Întrebări (Q) relevante pentru identificarea soluțiilor în fața Necunoscutului (X) – pot continua fără mine. Mandatele sunt limitate, iar instituțiile trebuie să funcționeze și dincolo de curajul temporar al unui ministru. Într-un an dificil, am ales să rămân, chiar dacă ar fi fost mai simplu să plec. Am menținut traiectoria corectă atunci când presiunea a fost mare, asumând responsabilitatea, și sunt convins că această determinare va conta pentru dezvoltarea și educația nației.

Motivul principal al retragerii mele este clar: nu am urmărit o carieră politică, ci am acceptat pentru o perioadă funcția publică de ministru (în 23 decembrie 2024 și în 23 iunie 2025), pentru a sprijini sistemul național de educație și cercetare în perioade de criză. Iar această decizie finală marchează sfârșitul unei perioade de implicare activă.

• Criza politică s-a încheiat, iar în iunie 2025 eram pregătit să revin la Cluj-Napoca. Însă, angajamentul față de Raportul QX și necesitatea de a sprijini sistemul în perioada dificilă fiscal-bugetară – când bugetul țării era la risc de incapacitate de plată, afectând și domeniul educației și cercetării – m-au determinat să continui mandatul pentru a doua etapă.
• Conform evaluărilor internaționale – S&P în iulie, Fitch în august, Moody’s în septembrie și Comisia Europeană în noiembrie 2025 – situația națională s-a stabilizat, iar principalele reforme în domeniul educației și cercetării, derivat din Raportul QX, sunt aprobate, în procedare sau sub dezbatere publică, fiind imposibil de ignorat.
• După reluarea cursurilor, nu mai exista riscul de întârziere sau dificultăți financiare pentru salarii și burse pentru 2025, iar în 25 noiembrie 2025, Comisia Europeană a reconfirmat că România a intrat pe o traiectorie favorabilă, facilitând astfel tranziția. Am anunțat premierului intenția mea de a rămâne până la finalizarea reformei curriculumului liceal, pentru a evita să las dificultăți viitorului ministru, și ulterior până în decembrie, pentru a finaliza evaluarea europeană a țării. Consider că plecarea unui ministru cu responsabilitate pentru sistemul educație-cercetare, unul dintre cele mai mari și mai sensibile sisteme, putea pune în pericol evaluările internaționale. În urma discuției cu prim-ministrul, am convenit să reluăm această decizie în decembrie, dar după confirmarea în data de 12 decembrie 2025 a progresului țării, decizia mea de retragere a rămas definitivă.
• Am amânat, de asemenea, introducerea noii programe pentru limba și literatura română, pentru a oferi noului ministru timpul necesar. În același timp, am solicitat comisiei de specialitate să ia în considerare anumite propuneri, precum:
• Includerea sugestiilor variate și relevante, chiar dacă provin din gândiri diferite;
• Flexibilizarea structurii programei, concentrându-se pe competențe și pe o listă de autori reprezentativi, care pot fi adaptați la nivelul clasei, permițând profesoarei și elevilor să personalizeze și să prioritizeze, în limitele cadrelor de referință și ale planurilorternative.

Consider că, dacă voi mai rămâne, voi ajunge să depășesc limitele profesiei mele, care este fundamental psihologia, și acest lucru nu ar fi benefic. De aceea, cred că bugetul pentru 2026 trebuie gestionat de ministrul care îl va administra, conform acordului cu premierul. Am înțeles importanța factorului politic, dar alegerea mea este acum axată pe cariera profesională. Îmi doresc să contribui pe termen lung la o Românie modernizată prin educație și cercetare. În eventualitatea unor noi situații de criză, factorul politic știe unde mă poate găsi și dacă voi avea competențele necesare, voi fi gata să ofer sprijin.

Pe durata mandatului, am fost solicitat de mai multe ori să-mi dau demisia, în special de către opozanți și organizații sindicale, atât din cauza orientării euro-atlantice, cât și din cauza reformelor radicale inițiate. Însă, după părerea mea, retragerea poate avea loc fie la solicitarea Parlamentului, fie la cererea premierului — în funcție de modul în care evoluează implementarea Programului de Guvernare — sau voluntar, când voi considera că menținerea în funcție ar putea prejudicia sectorul educație-cercetare sau întreaga țară. În opinia mea, riscurile actuale sunt reduse: țara se află pe o cale stabilă, sistemul de educație și cercetare a trecut cu bine de criza fiscal-bugetară, și reformele majore din Raportul QX sunt fie aprobate, fie în fază de adoptare sau discuție publică.

Nu am avut ocazia unui mandat în vremuri aproape normale. Totuși, chiar și dacă ar fi fost, nu sunt sigur că aș fi acceptat această responsabilitate. În perioada de conducere a „navei” educației și cercetării, am traversat furtuni politice și financiare, constatând mereu riscuri de eșec. Prin reforme inițiale și prin ilustrări din Raportul QX (https://www.edu.ro/sites/default/files/Daniel_David_Raport_QX.pdf), am întărit sistemul și am ilustrat direcțiile de navigare viitoare, pentru a fi pregătiți pentru modernizare și pentru resurse financiare sănătoase.

Da, anul 2025 a fost poate cel mai dificil și periculos după 1989 — îl pot numi chiar „anul Hidrei”. În prima jumătate, am avut o criză politică majoră legată de alegerile prezidențiale, în condiții de austeritate, iar în a doua, am intrat în criză fiscal-bugetară, cu riscul blocajului național. Riscurile au fost accentuate de amenințările internaționale și de atacurile hibride. În această perioadă, am trecut împreună cu executivul prin șapte moțiuni de cenzură și o moțiune simplă pe domeniul educației, ceea ce evidențiază caracterul complex și dificil al acestui an.

În astfel de condiții, rolul Ministerului Educației și Cercetării devine fundamental pentru construirea unei societăți reziliente, bazate pe cunoaștere! Acest minister este motorul cercetării-dezvoltării-inovării (CDI), iar diseminarea rezultatelor în sistemul educațional asigură fundamentul pentru o societate informaționată, cu impact direct asupra prosperității și calității vieții. În plus, protejează democrația împotriva pseudocunoașterii. În acest context, integrarea cercetării și a educației devine vitală pentru a evita reducerea națiunii la o colonie științifică și tehnologică sau la o civilizație decăzută din cauza obscurantismului. Unul dintre cei mai periculoși dușmani ai societății bazate pe cunoaștere este analfabetismul funcțional, pe care l-am identificat și combatut prin măsuri directe și indirecte, inclusiv în Strategia Națională de Apărare a Țării.

Aș fi vrut să pot semna Pactul pentru Deceniul Educației-Cercetării (2026-2036), însă evenimentele rapide din ultimele săptămâni nu au permis crearea unui context oportun. Îmi exprim totuși încrederea că liderii partidelor pro-occidentale au acceptat din principiu asumarea acestuia în rectificare, urmând să facă doar ajustări de formulare, și îmi bazez încrederea pe angajamentul lor clar, dincolo de semnături.

• De la 2026 încolo, bugetul pentru educație și cercetare va crește anual, atât în termeni nominali, cât și ca procent din PIB, pentru a atinge valorile stabilite în cadrul legislativ existent.
• Cele două domenii fundamentale ale cunoașterii — cercetarea științifică și învățământul superior — vor rămâne sub o singură autoritate națională, pentru o dezvoltare coordonată a societății bazate pe cunoaștere.
• Este nevoie de politici conform standardelor UE și OECD, în domenii precum statutul elevilor și cadrelor didactice, curriculum, evaluare și arhitectura sistemelor. Orice abatere va fi explicată și motivată public.

Vă mulțumesc pentru sprijin și implicare! M-am bucurat să colaborez cu echipa din cabinet și cu colegii din minister, care au susținut toate inițiativele și luptat alături de mine. De asemenea, mulțumesc comunității academice și tuturor celor din sistemul de educație și cercetare pentru efortul lor, chiar dacă nu am avut ocazia să interacționăm direct cu toți, pentru că fiecare a contribuit călduros și discret la funcționarea sistemului. Responsabilitatea unui ministru nu constă doar în decizii, ci și în asumarea cu seriozitate a mandatului și în recunoașterea sprijinului colectiv. Le mulțumesc și familiei mele, pentru sprijinul acordat și în momentele dificile, și pentru înțelegerea față de eforturile depuse.

În următoarele luni, voi evita să exprim opinii definitive despre educație și cercetare, pentru a nu influența pe cei care vor urma și pentru a preveni situații incomode. În timp, voi împărtăși reflecțiile personale despre cele două mandate, iar până atunci, voi rezuma cele mai relevante concluzii.

Pentru încheiere, redau câteva versuri din poezia IF a lui Rudyard Kipling — în traducere neoficială —, care m-au inspirat în fața crizelor și reformelor complicate:

De poți să nu-ți pierzi capul, când toți din jurul tău

și și l-au pierdut, și găsesc în tine vină, […]

De poți să asculți cuvintele, chiar dacă sunt răstălmățite,

De poți vorbi mulțimii fără a minți,

Și dacă poți să te plimbi cu regi, fără a te îngâmfa,

De nici prieteni, nici dușmani nu pot să-ți facă rău,

Căci dreptatea îți ghidează pașii,

Și dacă știi să gestionați cele trecătoare,

Să nu pierzi nicio oportunitate din viața ta,

Al tău va fi Pământul și tot ce este pe el,

Și, mai presus de toate, tu vei rămâne OM!

Quod in potestate fuit, factum est!

(Ceea ce am putut face, s-a făcut) — înțelepciunea lui Epictet este mesajul meu.