Formaţiunea Laburistă din Norvegia pare să rămână la putere după închiderea urnelor, primele rezultate indicând un avantaj modest pentru centrul-stânga în urma unor alegeri tensionate, care au demonstrat creşterea susţinerii pentru dreapta populistă.

După procesarea a 75% din voturi, postul public de radio NRK estimează că centrul-stânga va obţine 89 de mandate, iar centrul-dreapta 80. Pentru o majoritate parlamentară sunt necesare minim 85 de locuri.

„Este foarte aproape, însă centrul-stânga conduce”, a declarat Johannes Bergh, director de cercetare şi coordonator al programului naţional norvegian de studii electorale la Institutul de Cercetări Sociale, la închiderea secţiilor de vot. „Totuşi, Partidul Progresului înregistrează o evoluţie impresionantă”, a adăugat el.

Conform prognozelor preliminare, Partidul Laburist, condus de prim-ministrul Jonas Gahr Støre, apare ca formaţiunea majoritară, însă se observă şi o creştere semnificativă a suportului acordat Partidului Progresului, care se afirmă drept forţă în creştere în ultimii patru ani.

Se anticipează că Partidul Conservator a avut cele mai slabe rezultate din ultimele două decenii.

Alegerile au fost remarcabil de strânse şi tensionate, fiind marcate de chestiuni precum costul vieţii, impozitarea averilor, investiţiile fondurilor petroliere şi relaţiile cu Donald Trump.

În tabăra dreaptă, a existat o creştere semnificativă a sprijinului acordat formaţiunii populare de dreapta „Progres” – în special printre tineri – această situaţie fiind caracterizată de unii ca „magi-ficarea” politicii norvegiene. Au existat speculaţii cu privire la posibilitatea ca liderul partidului, Sylvi Listhaug, să devină prim-ministru în cazul unei victorii a formaţiunilor de dreapta.

Cu toate acestea, primele rezultate sugerează că prim-ministrul, în funcţie din 2021, va continua probabil în mandat. Fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, se presupune că a acordat un sprijin important Partidului Laburist în ultimele luni, fiind considerat un factor-cheie.