Moțiunea de cenzură intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului” a fost citită săptămâna trecută în Parlamentul României. Dezbaterea și votul sunt programate pentru 5 mai, de la ora 11.00, cu vot secret cu bile. Pentru demiterea guvernului, moțiunea trebuie să obțină minim 233 de voturi „pentru”, din totalul de 463 de parlamentari, indiferent de prezență.

Contextul crizei politice

Criza politică a început după ruperea coaliției care susținea guvernul Ilie Bolojan. Guvernul a fost învestit în 23 iunie 2025 cu 301 voturi pentru și 9 împotrivă, fiind format din PSD, PNL, USR, UDMR și minorități. Relația dintre PSD și premier s-a deteriorat din cauza măsurilor economice și disputelor privind reformele administrative și fiscale.

Pe 23 aprilie, miniștrii PSD și-au depus demisiile. Partidul a declarat că premierul nu mai are sprijinul majorității parlamentare și și-au retras reprezentanții din funcții politice guvernamentale, inclusiv secretari de stat și prefecți.

Calculul voturilor pentru moțiune

Totalul parlamentarilor PSD și AUR însumează 219 de voturi, fiind necesare circa 14 voturi suplimentare pentru atingerea pragului de 233. Sursele indică că susținerea ar putea veni de la parlamentarii SOS România, POT, PACE, neafiliați și grupul minorităților naționale.

Partidele PNL, USR și UDMR, care au un total de 164 de parlamentari, au adoptat strategia de boicot la vot. Liberalii vor participa la dezbateri, însă vor părăsi sala în timpul votului, cu excepția câtorva reprezentanți. USR va fi prezent în sală, dar nu va vota moțiunea. PSD a decis să afișeze votul cu bilele la vedere.

Cu toate acestea, numărul semnăturilor pentru susținerea moțiunii depășește numărul de voturi efectiv disponibile în plen, deoarece unii parlamentari au semnat, dar au anunțat că nu o vor vota.

Impactul unui eventual succes sau eșec

Dacă moțiunea trece, Guvernul Bolojan va cădea, însă va rămâne interimar pentru a gestiona activitățile administrative și a faces demersurile constituționale pentru formarea unui nou guvern. Președintele României trebuie să consulte partidele și să desemneze un candidat pentru funcția de premier. Acesta are la dispoziție 10 zile pentru a obține votul de încredere în Parlament.

Există mai multe scenarii posibile: formarea unui guvern minoritar susținut de PNL, USR și UDMR, un acord politic care să includă PSD, un guvern tehnocrat sau prelungirea crizei politice. Premierul Ilie Bolojan a menționat că, în cazul căderii guvernului, PNL ar putea forma o majoritate fără PSD sau s-ar putea retrage în opoziție pentru a contribui la construirea unui “pol de modernizare”.

Problema alegerilor anticipate rămâne, însă, dificil de declanșat. Conform Constituției, acestea pot fi organizate doar dacă Parlamentul refuză să acorde votul de încredere pentru un nou guvern timp de 60 de zile și doar după respingerea a cel puțin două propuneri de premier.

Ce se întâmplă dacă moțiunea nu trece

În cazul în care moțiunea nu ajunge la minimul de voturi, Guvernul Bolojan își păstrează în funcție mandatul. Guvernul va continua să guverneze pe baza unei majorități fragile, fără sprijinul PSD, cu negocieri pentru proiectele importante. Premierul a anunțat existența discuțiilor cu USR, UDMR și reprezentanți ai minorităților pentru menținerea unui guvern minoritar și propune un moratoriu parlamentar pentru adoptarea proiectelor PNRR.

Președintele Nicușor Dan a afirmat că, indiferent de rezultatul votului, direcția occidentală a României va continua și statul va funcționa normal.

Surse din conducerea statului estimează că șansele ca moțiunea să fie adoptată sunt ridicate. În cazul căderii Guvernului, președintele ar urma să organizeze consultări cu partidele, pentru a decide desemnarea unui nou candidat pentru funcția de prim-ministru. Posibilitatea amânării numirii acestuia nu este exclusă, dat fiind contextul politic instabil și dificultățile de crearea unei majorități rapide.

Istoricul moțiunilor de cenzură în România

Moțiunile de cenzură au fost frecvent utilizate în România postdecembristă, însă majoritatea cazurilor nu au dus la căderea guvernului. În total, din 1989, au fost înregistrate aproximativ 50 de moțiuni, dintre care doar șase au fost adoptate.

Primul guvern demis în urma unei moțiuni a fost cel al lui Emil Boc I, în 13 octombrie 2009. Moțiunea intitulat „11 împotriva României” a trecut cu 254 de voturi pentru și 176 împotrivă.

Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu a fost demis în 27 aprilie 2012, după doar 78 de zile de mandat, fiind cel mai scurt mandat postdecembrist.

Un caz special a fost cel al guvernului Sorin Grindeanu, demis în 2017 prin moțiune inițiată de PSD și ALDE, partidele care l-au susținut inițial. Moțiunea a fost adoptată cu 241 de voturi pentru și 10 împotrivă.

În 2019, guvernul Viorica Dăncilă a fost înlăturat cu 238 de voturi, iar în 2020, guvernul Ludovic Orban I a căzut după asumarea răspunderii pe legea alegerii primarilor în două tururi.

Últimul caz în care un premier a fost demis a fost Florin Cîțu, în 5 octombrie 2021. Moțiunea a primit 281 de voturi pentru, fiind cel mai mare scor obținut vreodată la o moțiune de cenzură.

Dacă moțiunea actuală va fi adoptată, Ilie Bolojan va deveni al șaptelea premier postdecembrist demis prin votul Parlamentului. În caz contrar, Guvernul va continua, însă într-un context de guvernare minoritară și negocieri continue pentru stabilitate.