valentin-stan:-nicusor-dan-si-lupta-cu-dezinformarea-–-daca-ni-se-spune-ca-nu-este-adevarat-un-lucru,-noi-trebuie-sa-l-credem
0 3 minute 6 luni

În cadrul unei ediții transmise în direct de Gândul, emisiunea „Marius Tucă Show”, profesorul universitar dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a comentat o serie de declarații publice ale lui Nicușor Dan despre dezinformare, încredere și rolul liderilor în discursul public. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.

Ce reprezintă dezinformarea

Stan a pornit de la un fragment în care Nicușor Dan vorbește despre manipulare, despre sistemul internațional și despre pierderea unei repere în discuțiile publice.

Nicușor Dan: Observăm campanii intense de manipulare și răspândire a informațiilor false. În același timp cu contestarea sistemului internațional bazat pe reguli, vedem o contestare a normelor deja stabilite ale comerțului mondial, care necesită, de asemenea, un răspuns adecvat.

Marius Tucă: Când îl aud vorbind despre dezinformare, războiul hibrid, atacurile cibernetice…

Valentin Stan: Deci, ce afirmă despre dezinformare?

Marius Tucă: Că dezinformarea nu este benefică și că suntem victime ale propagandei false.

Valentin Stan: Ce exprimă, practic? Că nu are o referință clară. (…) Cum putem combate dezinformarea? Ei bine, avem nevoie de lideri — fie politicieni, fie persoane influente, precum tu, de exemplu. (…) Îi spune acelora: Hei! Acest lucru nu este adevărat. Și toți acceptă: Am înțeles. Asta ți-a spus.

Valentin Stan: Referința este pofta ce-am poftit eu

Profesorul a comparat discursul lui Nicușor Dan cu modelul complet descris de Aristotel: ethos, pathos și logos. Stan afirmă că Nicușor Dan aspiră la un astfel de rol, dar fără să înțeleagă pe deplin ce implică acest lucru.

Deci, referința reprezintă pofta ce-am poftit eu. El speră să devină astfel. Să clarific ceva. Aristotel s-a ocupat de aceste aspecte cu mult înainte ca el să mestece propoziții în parcuri sau grădini. Înțelesul discursului… Eu, desigur, mă refer la structura profundă, care include o lucrare despre suflet și introspecție. Dar dacă analizezi schema discursului definită de Aristotel, vei identifica cele trei componente esențiale: ethos, pathos și logos. În cazul lui, ethosul este reprezentat de încrederea și valorile pe care le promovează. Nu că l-ar fi citit pe Aristotel, ci că această componentă reflectă punctul maxim de încredere și caracter pe care îl oferi audienței.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *