Primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024 a înregistrat o participare de peste 52%, peste nivelul de la scrutinul din 2019, generând o surpriză majoră: candidatul independent Călin Georgescu a obținut cele mai multe voturi, urmat de Elena Lasconi (USR). Candidatul PSD, Marcel Ciolacu, s-a situat foarte aproape de locul secund, dar a rămas în afara turului al doilea, în timp ce Nicolae Ciucă (PNL) a consemnat unul dintre cele mai slabe scoruri pentru un candidat liberal în istoria prezidențialelor.

Rezultatele au fost percepute ca un eșec semnificativ pentru principalele formațiuni politice și ca un semnal al dezamăgirii acumulate în societate. Analiștii au remarcat, de asemenea, diferențe între votul din țară și cel din diaspora, unde Georgescu și Lasconi au obținut procente mult mai mari comparativ cu candidații tradiționali.

De la suspiciuni la anulare: Decizia Curții Constituționale

La câteva zile după primul tur, au fost aduse acuzații privind influențe externe și manipulare la scară largă în mediul online. Președintele Klaus Iohannis a desecretizat rapoarte ale serviciilor de informații care indicau o campanie coordonată cu origini rusești, desfășurată pe platforme precum TikTok și Telegram, în sprijinul candidatului Călin Georgescu.

Conform relatărilor media și unor documente prezentate ulterior, rețeaua implica influenceri plătiți pentru a amplifica mesaje asociate cu Georgescu, similare operațiunilor informaționale utilizate anterior de Rusia în Ucraina.

Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a decis, într-o hotărâre fără precedent în Uniunea Europeană, anularea primului tur al alegerilor, motivând că un candidat a primit „tratament preferențial” în mediul online, ceea ce a distorsionat rezultatul votului.

Decizia a fost criticată vehement de Călin Georgescu și Elena Lasconi, care au denumit-o „lovitură de stat judiciară” și au avertizat asupra unui precedent periculos. Dezbaterile publice continuă, unii considerând anularea ca pe o măsură de protejare a integrității procesului democratic, în timp ce alții o văd ca pe o intervenție excesivă a instanței constituționale în arena politică.

Un nou început: alegerile din 2025 și ascensiunea lui Nicușor Dan

După anularea scrutinului, legislația electorală a fost revizuită, iar procesul electoral a fost reluat de la zero: s-au depus noi candidaturi, au fost inițiate campanii și s-au constituit noi liste de susținători. Alegerile prezidențiale au fost reprogramate pentru 4 mai 2025 (primul tur) și 18 mai 2025 (turul al doilea).

În primul tur al noului scrutin, George Simion și Nicușor Dan au avansat în finală, după o campanie intensă, marcată de teme precum lupta împotriva corupției, relațiile cu Uniunea Europeană și conflictul din Ucraina.

Turul al doilea, din 18 mai 2025, a fost câștigat de Nicușor Dan, care a învins candidatul naționalist George Simion și a devenit, pe 26 mai, cel de-al cincilea președinte al României după 1989. Acest rezultat a fost interpretat de mass-media internațională drept o „victorie a pro-europenilor”, într-un an marcat de influențe externe și incertitudini politice.

Un an mai târziu: încredere, reforme și „cazul anulării”

La un an de la primul tur din noiembrie 2024, efectele politice și instituționale sunt încă vizibile. Încrederea în autorități a fost profund afectată, iar noua coaliție formata după alegeri continuă să gestioneze efectele perioadei instabile de după data de 24 noiembrie.

Raportările serviciilor de informații și ale Ministerului Afacerilor Interne privind campaniile digitale orchestrate din exterior au readus în discuție necesitatea reglementării platformelor sociale, a transparenței reclamelor politice online și a responsabilității influencerilor în procesul electoral.

Președintele Nicușor Dan, în toamna lui 2025, a prezentat liderilor europeni „cazul anulării alegerilor”, subliniind că Parchetul a evidențiat influența rusă în scrutinul din 2024 și afirmând că astfel de scenarii „nu vor mai fi posibil de repetat”.