Uniunea Europeană a transmis un mesaj clar firmelor de tehnologie: nu există amânare pentru implementarea Legii privind Inteligența Artificială. În ciuda insistentului apel al unor lideri din industrie pentru o întârziere, Bruxelles-ul își menține principiile.

Acest anunț apare într-un moment în care zeci de companii europene și americane, inclusiv companii gigant precum Google și Meta, și producători de modele AI precum OpenAI, încearcă să influențeze deciziile europene, argumentând riscuri pentru inovație și competitivitate.

Presiuni crescânde pentru amânarea legii

Legea privind Inteligența Artificială a intrat oficial în vigoare în februarie 2025, aplicarea sa fiind progresivă. O etapă crucială este 2 august 2025, când intră în vigoare obligații noi pentru dezvoltatorii de „modele AI generale” – cum ar fi ChatGPT, Gemini sau Grok. Aceștia sunt obligați să ofere mai multă claritate referitoare la algoritmi, datele utilizate pentru antrenament și potențialele riscuri.

În ultima lună, mai multe companii au încercat să convingă Comisia Europeană să acorde o perioadă de amânare sau să suspânde punerea în aplicare a unor clauze esențiale. Pe 3 iulie, o scrisoare deschisă semnată de peste 40 de lideri de afaceri europeni – inclusiv CEO-ul Airbus, șeful Carrefour și fondatorul start-up-ului francez Mistral AI – a cerut o „pauză” pentru susținerea ecosistemului inovator european.

Cu toate acestea, Comisia Europeană a respins această solicitare. „Am studiat numeroase analize, scrisori și declarații legate de Legea privind Inteligența Artificială. Vă asigur că nu există niciun termen de grație, niciun moratoriu”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Thomas Regnier.

Aplicare progresivă, dar fără concesii

Chiar dacă legea se aplică etapizat, Bruxelles-ul insistă că termenele nu vor fi modificate. După intrarea în vigoare a obligațiilor pentru modelele AI generale în august 2025, se vor impune reguli mai stricte în august 2026 pentru modelele considerately „cu risc înalt” – utilizate în domenii precum sănătate, educație și justiție.

Firmele vizate vor trebui să efectueze analize de risc, să furnizeze informații tehnice detaliate și să garanteze transparența deciziilor generate de AI. Acest set de cerințe este fără precedent, pe fondul preocupărilor crescute referitoare la „halucinațiile” AI, erorile în generarea de conținut, lipsa transparenței și riscurile de manipulare.

Comisia susține că aceste reglementări sunt esențiale pentru protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor și pentru construirea încrederii în tehnologiile emergente.

Un mesaj ferm la nivel global

Prin abordarea fermă față de termenele Legii privind Inteligența Artificială, Uniunea Europeană dorește să stabilească un standard mondial pentru reglementarea inteligenței artificiale, similar cu succesul obținut cu legislația GDPR.

„Uniunea Europeană vrea să demonstreze că este posibil să combinăm inovația cu responsabilitatea”, a explicat un oficial european, citând o agenție de știri.

De asemenea, Legea privind Inteligența Artificială este primul act legislativ cuprinzător adoptat la nivel global și este urmărit cu atenție de guverne, companii și experți din întreaga lume.