România înregistrează un nou record negativ privind nivelul datoriei publice. Ce măsuri adoptă statul în perioadele critice pentru a-și echilibra bugetul? Recursul la împrumuturi de la cetățeni.

În 2025, anul unei crize economice dominante ce afectează întregul teritoriu, a fost atins un record istoric în emiterea de titluri de stat de către Guvern. De asemenea, vecinii maghiari depune eforturi intense pentru majorarea deținerilor în titlurile de stat promovate de Guvernul Orbán, ajungând să dețină averi personale mai mari decât PIB-ul Ungariei.

România și Ungaria ocupă poziții defavorabile în Europa în ceea ce privește nivelul datoriei publice, procente ridicate din PIB reprezentând această datorie. Însă, există o diferență notabilă: spre deosebire de vecini, care sunt activi pe scena internațională și au acces la întâlniri cu liderii mondiali, România rămâne în umbra geopolitică.

În 2024, aproximativ 13% din suma totală împrumutată de România provine de la populație, această proporție fiind o valoare record la acea vreme și fiind depășită în 2025.

Conform declarațiilor ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare (fotografie), în anul curent românii au investit în cele 11 ediții ale programului Fidelis peste 21 de miliarde de lei, marcând un record pentru acest tip de titluri emise de Ministerul Finanțelor.

Conform datelor oficiale, deținerile de titluri de stat însumează 52% din PIB, comparativ cu doar 15% în perioada pandemiei. Creșterea acestor subscrieri reflectă nevoia tot mai accentuată de finanțare a statului.

Record istoric în 2025 – românii au investit peste 21 miliarde de lei în titluri de stat

Conform declarațiilor ministrului, emisiunea în euro pe 10 ani a fost cea mai populară în 2025, semnalând o preferință crescută a românilor pentru stabilitate și randamente predictibile, preferând investițiile pe termen lung.

Nazare a subliniat că anul 2025 reprezintă „cea mai bună performanță în istoria programului”. În cele 11 ediții FIDELIS din 2025, românii au plasat peste 21 miliarde de lei în titluri, atingând un record pentru inițiativă.

Din ce în ce mai mulți români devin acționari ai statului

Ministrul Finanțelor afirmă că rezultatele programului Fidelis indică o creștere a numărului de români care aleg să devină, indirect, acționari ai statului român.

„Prin plasarea economiilor în titluri de stat, românii își manifestă încrederea în România și în capacitatea statului de a furniza instrumente sigure de economisire. Fidelis are potențialul de a atrage și mai mulți investitori pe termen lung. De asemenea, doresc ca programul să devină o opțiune tot mai relevantă pentru românii din diaspora, care caută modalități sigure de a-și investi resursele acasă. România merită încrederea noastră.”

Statul intenționează să atragă 60 de miliarde de lei de la populație în 2026, prin emisiuni de titluri de stat Tezaur și Fidelis, bazându-se pe dobânzile atractive ale acestor instrumente comparativ cu depozitele bancare, conform informațiilor Ministerului de Finanțe.

În 2024, circa 13% din suma totală împrumutată de România a fost de la populație, valoare record la acea vreme, fiind depășită deja în noiembrie același an. În întreg anul 2024, statul a împrumutat aproximativ 32,7 miliarde de lei de la cetățeni.

În 2025, statul a atras aproape 45 miliarde de lei de la cetățeni. Pentru 2027, planul este de a colecta 70 de miliarde de lei

Conform strategiei de gestionare a datoriei publice, pentru 2027 este vizată o sumă de 70 de miliarde de lei provenind din investițiile populației, mai mult decât dublu față de cele atrase în 2024.

Cumulat, în primele 11 luni din 2025, autoritățile au împrumutat circa 44,6 miliarde de lei de la cetățeni, reprezentând aproximativ 16-17% din totalul creditelor pentru finanțarea anului. Aproximativ 20% din necesarul de finanțare provine din economiile populației, o creștere semnificativă față de anii anteriori, când această proporție nu depășea 3%.

Datoria externă a țării a depășit pentru prima dată pragul de 547 miliarde de lei

Datele recente, până la sfârșitul lunii noiembrie, indică faptul că datoria publică a României a crescut în iulie 2025 la 1.070 miliarde de lei, reprezentând 58,9% din PIB, conform datelor Ministerului Finanțelor. Creșterea este determinată de majorarea împrumuturilor pe termen mediu și lung, iar datoria externă a depășit pentru prima dată pragul de 547 miliarde de lei.

Procentual din PIB, datoria guvernamentală a crescut până la 58,9%, comparativ cu 57,3% în iunie (date INS din 10 octombrie 2025). În iulie, datoria pe termen mediu și lung a crescut la 1.004,9 miliarde de lei, de la 975,2 miliarde în iunie, iar datoria pe termen scurt a urcat la 65,19 miliarde de lei, de la 64,62 miliarde. Cea mai mare parte a datoriei, respectiv 884,0 miliarde de lei, fiind constituită din titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 166,6 miliarde de lei.

Titlurile de stat reprezintă 6% din datoria publică totală a României, în timp ce în Ungaria ponderea este de 20%

Strategia Ministerului de Finanțe urmărește creșterea rolului populației în totalul datoriei publice, considerată o sursă stabilă de capital, mai ales în contextul nivelului ridicat al dobânzilor. Astfel, titlurile de tip Tezaur și Fidelis au ajuns să reprezinte 6% din totalul datoriei publice românești, atingând peste 67 miliarde de lei în august 2025. În condițiile deficitului record din 2025, Finanțele au emis lunar titlurile Fidelis.

Există potențial pentru creșterea ponderii populației în datoria României, urmând exemplul Ungariei, unde această pondere a atins 20% din totalul datoriei publice.

Popularitatea titlurilor de stat este confirmată de dobânzile atractive față de depozitele bancare. Aceste titluri pot fi achiziționate de la sediile Trezoreriei sau prin Poștă, contribuind la încurajarea intermedierii financiare și la introducerea de numerar în sistem bancar.

Cererea ridicată pentru titlurile de stat este susținută de ratele mari ale dobânzilor și de regimul fiscal favorabil, titlurile pentru populație fiind neimpozabile.

Deși Ungaria înregistrează, de asemenea, un procent semnificativ din PIB sub formă de datorie publică, această strategie face parte din politica guvernamentală de accelerare a creșterii economice. Guvernul maghiar a initiat modficări legislative pentru a simplifica procesul de aprobare a bugetului pentru 2026 și atribuie performanța economică slabă a țării explicației războiului din Ucraina.

Chiar și în condițiile în care nivelul de trai a scăzut în ultimii ani, cetățenii maghiari dețin averi financiare nete mai mari decât PIB-ul național, conform unui oficial al Băncii Naționale a Ungariei. Ponderea acestei averi a crescut la 114% din PIB până în iunie 2025, față de 82% în 2012.

Creșterea averii a fost influențată în egală măsură de economiile financiare medii anuale de 6% din PIB și de creșterea valorii activelor financiare, explică Ádám Banai, director executiv al Băncii Naționale a Ungariei (MNB), în raportul „Economii 2025”.