Un studiu naţional CURS relevă că 70% dintre cetăţeni consideră că ţara evoluează într-o direcţie nefavorabilă, în timp ce doar 24% apreciază o evoluţie pozitivă. 6% nu şi-au exprimat o opinie.
Încredere scăzută în clasa politică
Studiul indică o scădere semnificativă a încrederii în clasa politică. Niciun politician nu deţine un suport majoritar.
Călin Georgescu beneficiază de 40% încredere, George Simion de 38% şi preşedintele Nicușor Dan de 34%. Îi urmează Sorin Grindeanu şi premierul Ilie Bolojan (26%). Anamaria Gavrilă, Dominic Fritz şi Diana Șoșoacă au încrederea a câte 19% din populaţie.
Încrederea în instituţii
Forţele armate şi pompierii (79%), Biserica (70%) şi Poliţia (56%) se află în fruntea instituţiilor apreciate. În top sunt incluse şi Uniunea Europeană (55%), mediul privat (52%) şi ONU (50%). În schimb, instituţiile politice, precum Preşedinţia (40%), Guvernul (27%), Curtea Constituţională (26%) şi Parlamentul (25%), au un nivel scăzut de încredere.
Preferinţe electorale: AUR în frunte
Conform studiului, dacă ar avea loc alegeri parlamentare duminica viitoare, AUR ar obţine 34% din voturi, PSD 23%, iar PNL 16%. USR este apreciat cu 12%, UDMR şi SOS România cu câte 5%, Partidul Tinerilor cu 3%, în timp ce alte formaţiuni politice au un procent total de 2%.
Percepţia asupra măsurilor economice
Referitor la cel de-al doilea pachet de măsuri economice, 36% dintre cetăţeni consideră unele decizii corecte şi altele incorecte, 29% le consideră nejustificate, în timp ce 24% le consideră justificate şi necesare.
Majoritatea respondenţilor (peste 8 din 10) au afirmat că au simţit efectele acestor măsuri: 52% au declarat un impact foarte puternic, iar 31% unul semnificativ. Doar 9% afirmă că schimbările i-au afectat puţin şi ceilalţi spun că le-au afectat foarte puţin sau deloc.
46% dintre români consideră că starea financiară s-a deteriorat în ultimul an, 32% declară că nu s-a schimbat semnificativ, dar nu sunt mulţumiţi, iar 4% afirmă că le-a mers mai bine.
Studiul CURS a fost realizat la nivel naţional în perioada 5-19 septembrie 2025, pe un eşantion de 1.100 de persoane adulte, reprezentativ pentru populaţia României, cu o marjă de eroare de ±3%.
