Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Lia Savonea, a emis un comunicat în care exprimă îngrijorare față de solicitările premierului Ilie Bolojan adresate Curții Constituționale a României (CCR). Este vorba despre un document din 6 februarie 2026, prin care premierul avertizează asupra riscurilor financiare legate de un eventual control de constituționalitate al proiectului de lege privind pensiile magistraților.

Reacția ICCJ față de scrisoarea premierului Bolojan

Președinția ICCJ afirmă că scrisoarea premierului conține avertizări despre pierderea fondurilor europene în cazul în care legea pensiilor magistraților ar fi considerată neconstituțională. Aceasta solicitare este considerată o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat, afirmă ICCJ. În comunicat, conducerea instanței remarcă faptul că argumentul privind pierderea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în cazul neconstituționalității, nu are susținere juridică, deoarece condiționalitățile deja abordate de legislația anterioară nu legată direct și exclusiv de legea supusă controlului de constituționalitate.

Președinția ICCJ subliniază și faptul că Curtea Constituțională nu are rolul de a valida deciziile financiare ale guvernului sau ale altor entități ale administrației. Potrivit acesteia, rolul CCR este garantarea supremației Constituției, deciziile fiind rezultatul exclusiv al unei analize juridice, nu al considerentelor politice sau bugetare. În comunicat se menționează că orice influențare a activității CCR, chiar și indirect, prejudiciază credibilitatea instituțiilor și încrederea publică în sistemul democratic.

Controverse legate de o posibilă pierdere de fonduri europene

Prim-ministrul Ilie Bolojan a transmis oficial Curții Constituționale un document în care avertizează asupra riscului de a pierde 231 de milioane de euro din fonduri europene. Aceasta se referă la neîndeplinirea unui jalon specific din PNRR, legat de pensiile de serviciu ale magistraților.

Documentul semnalează că, în urma unei reuniuni din data de 30 ianuarie 2026, reprezentanții Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și cei ai Reform and Investment Task Force (SG REFORM) din cadrul Comisiei Europene au afirmat că, pe baza informațiilor disponibile, România nu va îndeplini jalonul considerat critic. Conform sursei, Comisia Europeană evidențiază că, în cazul neîndeplinirii, statul român va pierde suma de 231 de milioane de euro.

Premierul a menționat că autoritățile europene nu vor comunica oficial decizia până după data de 11 februarie 2026. Decizia finală privind pierderea fondurilor va fi anunțată public abia după această dată, după analiza completă a informațiilor transmise de România.

Demersul de informare are ca bază articolul 148 alineatul (4) din Constituția României, care îi responsabilizează pe autoritățile statului să întrețină și să asigure respectarea angajamentelor față de Uniunea Europeană.

Context și implicații

Informațiile publice arată că premierul Bolojan a convocat o conferință de presă pentru a anunța inițiativa de a comunica Curții Constituționale despre aceste riscuri. Demersul a fost motivat de obligațiile constituționale asumate de România în raport cu UE, dar a întâmpinat opoziție din partea ICCJ, care consideră că o astfel de încercare de influențare a CCR reprezintă o ingerință în activitatea instanței constituționale.

În comunicat, ICCJ reafirmă că deciziile Curții Constituționale trebuie să fie rezultatul unei analize juridice curate, fără influențe politice sau financiare. Se accentuează că respectarea Constituției nu trebuie condiționată de considerentele bugetare, iar orice demers de presiune riscă să afecteze credibilitatea instituțiilor de drept din România.