Salvamontiștii români se confruntă cu o creștere a cazurilor în care turiștii se aventurează pe munte folosind indicații primite de la ChatGPT, ceea ce duce frecvent la situații de risc și salvări dificile. În ultimele luni, numărul acestor cazuri a crescut, iar intervențiile de salvare însoțite de accidente s-au intensificat, unele chiar fatale.

Accidente în creștere pe muntele românesc

Salvamontiștii din România se confruntă cu situații în care turiștii își aleg traseele montane după o discuție cu inteligența artificială. Acești turiști pornesc apoi pe trasee presupuși sigure, însă riscul de accidente este major. În ultimii ani, s-au înregistrat cazuri de persoane pierdute sau accidentate, unele decedate, chiar și în condițiile celor mai bine pregătite echipe de salvare.

Ciprian Lolu, șef Salvamont Zărnești, afirmă că astfel de accidente marchează profund zilele de muncă ale salvatorilor. În cariera sa, a pierdut de două ori victime pe targă, din cauza accidentelor fatale. El spune că situațiile în care salvatorii nu pot salva victimele sunt cele mai dificile și dificil de gestionat.

Riscuri și zone periculoase

Cele mai frecvente accidente apar vara, dar mai ales iarna, și afectează atât alpiniștii experimentați, cât și turiști fără experiență, cu un nivel redus de pregătire. Traseele din arealul Parcului Național Piatra Craiului sunt puse în pericol de condiții naturale, precum grohotisuri, jgheaburi, vai și zone expuse la avalanșe.

Ciprian Lolu menționează că aceste trasee sunt omologate doar pe sezonul de vară, din cauza riscurilor de avalanșă și alte pericole naturale. Mulți turiști ignoră aceste avertismente, insistând să continue, ceea ce poate duce la blocaje sau accidente grave în zone inaccesibile.

> „Se urcă pe creste fără să-și dea seama că nu se mai pot întoarce, iar salvatorii trebuie să intervină”, explică Lolu.

În cazul unor grupuri formate prin intermediul rețelelor sociale, situațiile devin și mai periculoase. Salvamontiștii au intervenit, de exemplu, pentru doi turiști din Harghita, care au ales să coboare de pe munte pe un teren abrupt, cu o vreme nefavorabilă, fără echipament adecvat.

„Ne-au spus subtil «Dar în loc să vă bucurați că ne-ați găsit?»”, povestește Lolu despre descoperirea celor doi, expuși riscurilor multiple. El subliniază că fără semnal și baterie, acești turiști ar fi fost dispăruți pentru mult timp.

Importanța echipamentului și pregătirii

Specialiștii subliniază necesitatea unui plan de excursie bine elaborat, a unei informări corecte și a echipamentului adecvat. Pentru drumeții, elementele esențiale includ haine rezistente, bocanci, termos cu ceai cald, lopată, colți de zăpadă, piolet și coardă sau kit de avalanșă.

Adam Arpad, salvator montan, atrage atenția că experiența și pregătirea fizică sunt indispensabile pentru a evita accidentele. El recomandă, totodată, ca turiștii să se bazeze pe un plan clar, pentru a-și maximiza șansele de siguranță.

Ovidiu Nedelcu, reprezentant al jandarmilor montani, afirmă că echipamentul, în special lopata și sonda de avalanșă, poate face diferența în caz de alunecare sau avalanșă. Rucsacurile cu airbag sunt, de asemenea, considerate utili și accesibile ca preț.

Costurile salvărilor și diferențele internaționale

România se remarcă prin faptul că recuperarea victimelor montane este complet gratuită, inclusiv pentru cei fără asigurare medicală. Statul român cheltuie, anual, sume considerabile pentru aceste intervenții.

În 2025, elicopterele SMURD au efectuat 162 de misiuni de salvare pe munte, iar costul mediu al unui zbor medical de o oră este de aproximativ 1.400 de euro. În comparație, în Italia, costul pentru salvare cu elicopterul este de 90 de euro pe minut, iar factura totală poate ajunge la 6.000 de euro. În Spania și Elveția, astfel de intervenții sunt, de asemenea, plătite de către persoana salvată.

Austria recomandă drumeților să încheie o asigurare medicală pentru munte, în cazul în care doresc să fie salvați pe cheltuiala lor. Fără aceasta, turiștii trebuie să plătească pentru serviciile de salvare.

Concluzie

Plecările pe munte fără o pregătire corespunzătoare, echipament adecvat sau informații corecte cresc riscul de accidente. În România, intervențiile de salvare sunt gratuite, dar pot avea un cost uman și material foarte mare, în comparație cu alte țări europene.