În 2025, cheltuielile globale pentru apărare au ajuns la 2,88 trilioane de dolari, reprezentând o creștere de 2,9% față de anul anterior. Cele mai mari cheltuieli militare au fost realizate de Statele Unite, China, Rusia, Germania și India, aceste cinci țări acoperind împreună peste 90% din total, iar SUA deținând 58% din cheltuielile globale pentru apărare. Bugetul militar al SUA a fost de 954 miliarde de dolari, fiind astfel cel mai mare din lume.

Topul cheltuitorilor militari și evoluția bugetului american

Statele Unite au menținut, în ultimii ani, statutul de cel mai mare cheltuitor militar global. De la 284 de miliarde de dolari în 1950, bugetul s-a majorat la 788 de miliarde de dolari în 1953, ca urmare a conflictului din Coreea. În anii 1960, cheltuielile au crescut la peste 1 trilion de dolari, influențate de războiul din Vietnam. În anii 1980, în contextul cursei înarmării nucleare cu URSS, cheltuielile au ajuns la 1,7 trilioane de dolari. După terminarea Războiului Rece, cheltuielile au fost reduce la 1,4 trilioane de dolari în 1991. După atacurile din 11 septembrie 2001 și intervențiile în Orientul Mijlociu, bugetul a crescut din nou, atingând 2 trilioane de dolari în 2009.

SUA cheltuiește anual pe apărare cât toate cele șase țări menționate la nivel global la un loc. În perioada modernă, investiția în apărare reprezintă 3,1% din PIB, în loc de mai mult, ca în alte state. În ultimii ani, administrațiile americane au început să investească în tehnologii fără pilot, inteligență artificială și sisteme autonome, semn că înzestrarea armatei evoluează pe principiile tehnologiilor moderne.

Alte țări și alocațiile pentru apărare, sănătate și educație

Ucraina a alocat în 2025 cel mai mare procent din buget pentru apărare dintre toate țările, 39,6%, influențată de conflictul cu Rusia, început în 2022. În plus, investește 8,2% din buget în sănătate, din cauza numărului mare de răniți, și numai 5,1% în educație.

Israel, situat în conflict pe multiple fronturi, a dedicat 7,8% din buget pentru apărare, cu 5,9% pentru educație și 7,1% pentru sănătate. În comparație, Iranul a investit 6% în sănătate, 2,8% în educație și 2,1% în apărare. Rusia, care a invadat Ucraina din 2022, a alocat 7,5% din buget pentru apărare și 7% pentru sănătate, dar doar 4,2% pentru educație.

Danemarca cheltuiește 9,5% din bugetul pentru sănătate, dar numai 3,3% pentru apărare, conform cerințelor din timpul mandatului lui Donald Trump. Finlanda, Suedia și Regatul Unit investesc în mod tradițional mult în educație și sănătate, cu procente între 6-12%, dar alocații pentru apărare situate sub 2,6%. Franța alocă 11,8% pentru sănătate și doar 2% pentru apărare.

Statele Unite investesc 17,4% din buget în sănătate, 5,4% în educație și 3,1% în apărare, fiind printre puținele țări care alocă procentaje relativ mari pentru aceste domenii. În contextul geopolitic global, administrația americană are în plan un buget de 1,5 trilioane de dolari pentru apărare în 2027, într-un climat de tensiuni cu Iranul, aflat în război cu SUA din februarie 2026.

România, situație relativ modestă în cheltuieli militare

România se află pe locul 42 în clasamentul cheltuielilor pentru apărare în 2025. Statul are un buget pentru apărare de aproximativ 2,3% din PIB, sub nivelurile cerute de administrația Donald Trump și mult mai mic decât investițiile Ucrainei sau altor state din Europa de Est.

Din punct de vedere al investițiilor în sănătate, România alocă 5,8% din buget, ceea ce o plasează sub Ucraina și alte state vestice, însă peste media europeană. Cheltuielile pentru educație reprezintă 3,3% din buget, fiind considerabil mai mici comparativ cu țările din Europa sau Statele Unite.

Republica Moldova, condusă de Maia Sandu, a investit 6,7% din buget în sănătate și 6,6% în educație, însă doar 0,6% în apărare, o proporție extrem de redusă pentru un stat în vecinătate cu conflictul din regiune.

În condițiile actuale, investițiile României pentru apărare rămân la un nivel mai scăzut față de alte state vecine și influențate de contextul geopolitic și de prioritățile naționale în domeniul sănătății și educației.