Speranța de viață în România rămâne printre cele mai reduse din Uniunea Europeană (UE), conform unui raport publicat de Comisia Europeană (CE). Aceasta a stagnat la 76 de ani, fiind semnificativ mai mică în comparație cu alte țări europene.

Consumul de alcool în rândul adulților rămâne cel mai ridicat din UE, iar majoritatea persoanelor adulte nu practică activitate fizică suficientă, în timp ce rata de fumat este apropiată de media europeană, iar utilizarea țigărilor electronice în rândul adolescenților înregistrează o creștere.

Potrivit raportului, în 2021, 30% din decese au fost cauzate de alimentație nesănătoasă, fumat, consum excesiv de alcool și lipsa activității fizice. Alte 6% dintre decese pot fi atribuite poluării aerului.

Raportul exprimă și „îngrijorări majore privind disponibilitatea actuală și viitoare a medicilor de familie”.

Principalele concluzii ale raportului:

Speranța de viață în România rămâne unul dintre cele mai scăzute din UE

După o reducere semnificativă în timpul pandemiei de COVID-19, speranța de viață s-a recuperat și a atins un nou record de 76 de ani în 2024, însă în continuare este cu peste cinci ani sub media europeană.

Riscurile comportamentale – alimentație nesănătoasă, fumat, consum excesiv de alcool și lipsa de activitate fizică – au fost responsabile pentru aproape 30% din totalul deceselor din 2021, iar alte 6% pot fi atribuite poluării atmosferice.

De asemenea, conform datelor raportului, în 2023, doar 1% din cheltuielile totale pentru sănătate au fost dedicate prevenției.

Noua inițiativă de îngrijire primară, „Riskogramme”, lansată în 2024, urmărește identificarea precoce a bolilor cronice și a factorilor de risc comportamentali la adulții peste 40 de ani.

Bărbații au o speranță de viață cu 7,6 ani mai scurtă decât femeile

Speranța de viață în România a avut o scădere drastică în timpul pandemiei, însă a început să crească din nou în 2022, atingând un nou maxim istoric de 76 de ani în 2024, conform informațiilor de la Antena 3.

Cu toate acestea, speranța de viață rămâne cu 5,1 ani sub media europeană. În România, diferența între speranța de viață a bărbaților și cea a femeilor este considerabilă, bărbații trăind în medie cu 7,6 ani mai puțin decât femeile.

În 2024, speranța de viață la naștere a fost de 72 de ani pentru bărbați și 80 de ani pentru femei, diferența fiind mai mare decât media UE, de 7,6 față de 5,2 ani.

Această diferență se explică parțial prin expunerea mai mare a bărbaților la factori de risc precum fumatul și consumul excesiv de alcool.

Și în Bulgaria, speranța de viață este similară, fiind de 75 de ani, după cum indică raportul.

Potrivit datelor, italienii și suedezii au cele mai lungi durate de viață, ocupând primele două poziții în top. În aceste țări, speranța de viață ajunge la aproximativ 84 de ani.

Bolile cardiovasculare și cancerul rămân principalele cauze de mortalitate, reprezentând aproape 75% din totalul decesele.

Bărbații dezvoltă mai devreme boli cardiovasculare comparativ cu femeile

Raportul evidențiază că bărbații sunt mai predispuși să dezvolte boli cardiace mai devreme, din cauza expunerii mai mari la factori de risc cum ar fi fumatul.

Deși populația feminină în vârstă este mai numeroasă în România, din cauza speranței de viață mai lungi, riscul de boli cardiovasculare crește rapid odată cu accélarea îmbătrânirii, ceea ce determină o incidență mai mare în rândul femeilor.

Odată diagnose, femeile prezintă rezultate mai slabe și o mortalitate mai ridicată causată de bolile cardiovasculare.

Cheltuielile pentru sănătate pe utilizator sunt cele mai mici din UE

Potrivit aceluiași raport, în 2023, cheltuielile pentru servicii medicale au fost sub jumătate din media europeană. Nevoile medicale și stomatologice nesatisfăcute devin printre cele mai ridicate din UE, mai ales în rândul persoanelor expuse riscului de sărăcie.

Internările evitabile pentru afecțiuni cronice indică deficiențe istorice în organizarea și coordonarea serviciilor de îngrijire primară. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și alte fonduri europene, România investește în modernizarea infrastructurii sanitare, promovarea integrării serviciilor și acordarea de stimulente financiare pentru prevenție.

Rate scăzute ale vaccinării în rândul copiilor, în ciuda măsurilor recente de politici publice

Nivelul imunizării împotriva rujeolei a fost cel mai redus din UE în 2024, iar România a reprezentat 67% din toate cazurile de rujeolă din UE între august 2024 și august 2025.

Imunizarea antigripală pentru vârstnici și vaccinarea HPV continuă să fie sub media europeană, din cauza reticenței față de vaccinuri și barierelor sistemice.

Rezistența antimicrobiană (AMR) reprezintă o problemă majoră

Între 2022 și 2023, România a raportat cel mai ridicat nivel de rezistență bacteriană din UE. Consumul de antibiotice a crescut din nou, destabilizând obiectivul de reducere pentru anul 2030.

În ultimul an, au fost implementate reguli noi pentru monitorizarea eliberării medicamentelor antibiotice, suplimentând controlul asupra utilizării acestora.

Problemele de retenție continuă să contribuie la deficitul de medici și asistente, fiind îngrijorări majore privind oferta curentă și viitoare de specialiști în domeniul sănătății.

Regiunile mai sărace au cel mai redus număr de medici de familie, agravând nevoile de servicii primare

Utilizarea telemedicinei și a altor instrumente digitale în sănătate ar putea să ofere o soluție, dar implementarea este limitată de nivelul redus de alfabetizare digitală și infrastructura insuficientă.

Fondurile europene, inclusiv Mecanismul de Redresare și Reziliență, sprijină modernizarea spitalelor și centrelor de medicină primară, accelerarea digitalizării, formarea personalului și înființarea de centre comunitare integrate.