România a implementat un sistem de bugetare verde în contextul angajamentelor europene privind schimbările climatice și utilizarea responsabilă a fondurilor publice. Aceasta face parte din Componenta Energie a Planului Național de Redresare și Reziliență, fiind un jalon prevăzut la punctul 123, prin care autoritățile trebuie să creeze o metodologie pentru evaluarea impactului mediului asupra cheltuielilor bugetare.

Evaluarea cheltuielilor și compatibilitatea cu regulile europene

Autoritățile au analizat și avizat 624 de programe și cheltuieli ale ministerelor, de la proiecte în transport și construcții publice până la digitalizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Toate au fost considerate compatibile cu regulile europene de protecție a mediului.

Participarea ministerelor și principalele proiecte

Șapte ministere au transmis completări și au avizat în unanimitate proiectele. Este vorba despre Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Energiei, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

Proiecte strategice cu impact asupra mediului

Raportul menționează proiecte precum programele e-Factura, platformele Big Data și modernizarea ANAF, considerate măsuri cu impact pozitiv asupra mediului prin eliminarea birocrației pe suport fizic. Se mai includ reabilitarea energetică a clădirilor publice, investiții în transportul feroviar, precum și programe pentru alimentare cu apă, canalizare și eficiență energetică a locuințelor, plus managementul deșeurilor agricole.

Digitalizarea administrației fiscale și impactul său

Investițiile în digitalizarea sistemelor fiscale, realizate de Ministerul Finanțelor, au fost validate ca fiind măsuri favorabile mediului. Aceasta se traduce prin reducerea carbonului și optimizarea fluxurilor financiare, prin eliminarea documentelor pe suport fizic.

Facilități sociale și neutralitatea lor climatică

Scutirile de taxe pentru pensii mici și tichetele de masă, precum și alte facilități sociale, sunt considerate măsuri neutre din perspectiva impactului asupra mediului. Autoritățile afirmă că acestea sprijină populația, însă nu influențează în mod direct schimbările climatice.

Reforma de bugetare și scopul său

Bugetarea verde nu constituie un buget separat, ci o metodă de clasificare a cheltuielilor statului, care trebuie să evidențieze efectul proiectelor asupra mediului. Ministerele vor eticheta cheltuielile în funcție de impact: verde (favorabil), maro (negativ), mixte, neutre sau neetichetate.

Obiectivele evaluării și procesul de aplicare

Evaluarea se face în raport cu șase obiective europene, precum reducerea schimbărilor climatice și protejarea biodiversității. Sistemul va fi implementat în mod pilot, fiind coordonat de un comitet interministerial. Rezultatele vor fi publicate într-un raport oficial. Procesul este reglementat prin Ordonanța de urgență nr. 75/2024 și normele metodologice stabilite prin Hotărârea de Guvern nr. 1074/2024.

Rolul și importanța reformei

Implementarea bugetării verzi este o condiție pentru accesarea fondurilor europene din PNRR. Aceasta urmărește să asigure transparența în cheltuirea banilor publici și să demonstreze conformitatea cu obiectivele climatice.

Impactul asupra priorităților bugetare și riscuri

Sistemul de bugetare verde nu aduce taxe noi sau beneficii imediate pentru cetățeni. El are un rol administrativ, ajutând la urmărirea dacă investițiile publice sprijină protecția mediului sau generează costuri viitoare legate de poluare și schimbări climatice.

Provocări și perspective

Aplicarea în faza pilot implică analiza programelor bugetare și transmiterea propunerilor către Ministerul Finanțelor, sub coordonarea unui comitet interministerial. Există riscul birocratizării excesive și al limitării investițiilor în proiecte dificil de etichetat verde, precum autostrăzile sau industria grea.

Concluzii

Toate cele 624 de măsuri avizate favorabil pot indica fie o aliniere politică clară cu obiectivele de mediu, fie o metodologie încă permisivă în evaluare. Utilizarea sistemului de bugetare verde din România va fi urmărită pentru a evalua dacă într-adevăr contribuie la prioritizarea proiectelor eco-friendly și la o gestionare transparentă a fondurilor publice.